animusul într-un bărbat concret; este o proiecţie sexualizată, astfel că ceea ce re<strong>si</strong>mte este fieatracţia sexuală faţă de acest bărbat, fie o repul<strong>si</strong>e sexuală. La baza presupunerii că anima –animus sunt arhetipuri contrasexuale este faptul că oricare este genul cu care se identificăpersoana ea va căuta mereu satisfacţie sexuală în sexul opus. În <strong>si</strong>tuaţia unui bărbat calităţile detip animus aparţ<strong>in</strong> „în mod natural” identităţii eului: orientarea spre scop, curajul, activismul,vo<strong>in</strong>ţa, decizia, capacitatea de a emite op<strong>in</strong>ii etc. Planifică, exercită vo<strong>in</strong>ţă, gândire focalizată,valorează raţiunea, are cont<strong>in</strong>uitate logică. În <strong>si</strong>tuaţia unei femei, calităţile de tip anima suntapanajul identităţii fem<strong>in</strong><strong>in</strong> eului fem<strong>in</strong><strong>in</strong>: sentimente nuanţate, expre<strong>si</strong>vitate, <strong>in</strong>tuiţie, creativitate.3. Caracteristicile p<strong>si</strong>hosexuale ale adultuluiLa adult întâlnim premisele a ceea ce putem numi dezvoltarea sexuală depl<strong>in</strong>ă, în sensul căorganele sexuale ajung la maturitate, fi<strong>in</strong>d apte pentru actul sexual, dar şi pentru procreere,caracterele sexuale secundare sunt b<strong>in</strong>e delimitate. Acum identitatea sexuală este cristalizată,alături de maturitatea emoţională, iar adultul se poate angaja în actul sexual cu totalitatea fi<strong>in</strong>ţeisale. Acum se caută de către ambele sexe împl<strong>in</strong>irea totală pr<strong>in</strong> sex, împl<strong>in</strong>irea erotică, spiritualăşi nu doar descărcarea pul<strong>si</strong>unii sexuale. Atât femeile, cât şi bărbaţii sunt încl<strong>in</strong>aţi către raporturisexuale mai stabile, şi chiar către relaţii erotico-sexuale stabile, concub<strong>in</strong>aj, logodnă saucăsătorie. Totuşi, există unele diferenţe la cele două sexe în ceea ce privesc manifestările sexualeîn perioada adultă.Bărbaţii au tend<strong>in</strong>ţa de a manifesta sentimente de pose<strong>si</strong>une, egocentrism, gelozie, precum ş<strong>in</strong>evoia de a-şi păstra „libertatea”, deşi este angajat în relaţii erotico-sexuale stabile. La ei impulsulsexual este mult asociat cu cel agre<strong>si</strong>v, de unde şi manifestările sexuale lip<strong>si</strong>te de afecţiune peacre le au deseori bărbaţii. Astfel, mulţi bărbaţi, mai ales cei t<strong>in</strong>eri, trăiesc adevărate conflicte<strong>in</strong>terioare, care duc uneori la dificultăţi sexuale, în care se ciocnesc nevoia de a avea o relaţiestabilă şi nevoia de a fi liber de responsabilităţi, ei percepând relaţiile stabile ca pe o <strong>si</strong>tuaţielimitativă. În timp, însă, apare stabilitatea afectivă, precum şi o mai bună gestionare a nel<strong>in</strong>iştilor,ne<strong>si</strong>guranţei şi obişnu<strong>in</strong>ţei. Există însă bărbaţi care nu rezolva acest conflict <strong>in</strong>terior niciodată,balansându-se între căsătorie şi relaţii adulter<strong>in</strong>e, sau necăsător<strong>in</strong>du-se deloc sau foarte târziu.La femei, <strong>in</strong>st<strong>in</strong>ctul sexual este mult asociat cu maternitatea, şi de aceea, momentul în caredev<strong>in</strong>e mamă reprez<strong>in</strong>tă punctul culm<strong>in</strong>ant al identităţii sexuale fem<strong>in</strong><strong>in</strong>e. Participarea sexuală afemeii cere multă deschidere erotică d<strong>in</strong> partea acesteia, iar ea se aşteaptă la manifestăriemoţionale <strong>in</strong>tense. De aceea, se ajunge deseori în cupluri la conflicte datorate acestor diferenţede funcţionare erotico-sexuală: femeia aşteapta afecţiune, în timp ce bărbatul aşteaptă d<strong>in</strong>amism;femeile sunt mai rapid pregătite pentru relaţii stabile, pentru maternitate, în timp ce bărbaţii potpercepe paternitatea ca pe o agre<strong>si</strong>une la nevoia sa de libertate.Un alt aspect important, datorat în mare măsură socializării diferenţiate a fetelor şi băieţilor,este asocierea sexualităţii cu morala, mai ales la femei. Astfel, dacă pentru un bărbat este foarteacceptabil şi chiar de dorit pentru transformarea lui într-un „bărbat adevărat” să aibă mai multecontacte sexuale, chiar şi cu multiple partenere, acest lucru este total <strong>in</strong>terzis femeilor, mai ales însocietăţile tradiţionale, ele fi<strong>in</strong>d con<strong>si</strong>derate „uşoare”, „prostituate” şi alte denumiri chiar maiumilitoare. În felul acesta, ele nu pot dobândi experienţa necesară obţ<strong>in</strong>erii unei satisfacţii eroticedepl<strong>in</strong>e. De aceea, femeile adulte cu astfel de mentalităţi, trăiesc adevărate torturi p<strong>si</strong>hice cândeste vorba de implicarea în actul sexual. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât la femeie, legăturad<strong>in</strong>tre p<strong>si</strong>hic şi fizic în actul sexual este foarte strânsă. Cu alte cuv<strong>in</strong>te, ot ce gandeşte şi <strong>si</strong>mte ofemeie referitor la sex va stimula sau, dimpotrivă, <strong>in</strong>hiba, manifestările sexuale.82
Actul sexualPentru denumirea actului sexual se folosesc mai mulţi termeni: sex, coit (d<strong>in</strong> substantivullat<strong>in</strong>esc coitus, care înseamnă „împreunare”), act sau raport sau contact sexual, <strong>in</strong>tercurs, focus,relaţie sexuală, copulaţie.Există câteva caracteristici ale actului sexual, care uneori pot fi privite şi ca nişte condiţiipentru îndepl<strong>in</strong>irea satisfăcătoare a raporturilor sexuale. Iată care sunt cele mai importante d<strong>in</strong>treacestea (după S. Pană, D. Dărău şi S. Pană jr., 1998):Durata actului sexual - se măsoară de la <strong>in</strong>tromi<strong>si</strong>une până la ejaculare. Studii efectuate pe oserie de cupluri căsătorite, citate de M. M. Ungureanu, arată că 3% d<strong>in</strong>tre bărbaţi au fost capabilisă-şi controleze durata contactului sexual după dor<strong>in</strong>ţă; la 40% durata contactului a fost de 5m<strong>in</strong>ute; la 17% de 15-20 m<strong>in</strong>ute; la 9% actul sexual a fost de 30 de m<strong>in</strong>ute sau mai lung. Durataactului sexual dep<strong>in</strong>de de mai mulţi factori: vârstă, mediul ambiant, stările afective, gradul deimplicare al partenerilor, experienţa bărbatului, poziţia coitală etc. Multe d<strong>in</strong>tre femeilechestionate în priv<strong>in</strong>ţa duratei raportului sexual confirmă în mare măsură procentele menţionate.Totuşi, pentru o bună parte d<strong>in</strong>tre ele se pare că nu este aşa de importanţă durata actului sexual, cicalitatea lui şi a preludiului.Locul ideal pentru desfăşurarea actului sexual este unul care oferă <strong>si</strong>guranţă, <strong>in</strong>timitate,confort, fi<strong>in</strong>d vorba de un act de mare <strong>in</strong>timitate. Raporturile sexuale extraconjugale, ocazionalenu se petrec în astfel de locuri, acuplarea putându-se face oriunde. Există şi alte locuri mai puţ<strong>in</strong>adecvate, cum ar fi mesele sau chiar spaţiile publice, acestea creând unora chiar o sursă în plus deplăcere.Frecvenţa raporturilor sexuale. D<strong>in</strong> punct de vedere biologic, nu există limite ale număruluiacestora. Frecvenţa dep<strong>in</strong>de de vârstă, starea de sănătate, rasă, educaţie, religie, profe<strong>si</strong>e, mediuambiant. Există de aceea, mari variaţii <strong>in</strong>dividuale. Frecvenţa maximă este at<strong>in</strong>să la t<strong>in</strong>ereţe, eascăzând odată cu îna<strong>in</strong>tarea în vârstă. Numărul mediu statistic este de 2-3 raporturi sexuale pesăptămână, de aceea nu trebuie luat ca o normă de performanţă sexuală. B<strong>in</strong>enţeles, atunci cândpartenerii sunt mulţumiţi, frecvenţa raporturilor sexuale este normală. K<strong>in</strong>sey, Pomeroy, Mart<strong>in</strong> şiUngureanu arată că frecvenţa de 3-4 raporturi sexuale pe săptămână se at<strong>in</strong>ge în jurul vârstei de20 de ani; la 30 de ani ele se reduc la 2-3 pe săptămână; la 40 de ani de două ori pe săptămână, la60 de ani o dată pe săptămână. Datele sunt aproximative în cadrul acestor vârste şi cu marivariaţii <strong>in</strong>dividuale. Sexologii menţionează anumite zone d<strong>in</strong> Africa şi Australia unde unii bărbaţiau 3-4 raporturi sexuale într-o s<strong>in</strong>gură noapte. Este evident că sunt mari variaţii în priv<strong>in</strong>ţafrecvenţei actului sexual; ceea ce contează este calitatea actului sexual şi mai puţ<strong>in</strong> frecvenţa sa.Unii autori con<strong>si</strong>deră că raporturile sexuale nu sunt neapărat necesare pentru păstrareaechilibrului p<strong>si</strong>hosomatic al <strong>in</strong>dividului. Ei aduc exemple de <strong>in</strong>divizi sau cupluri ce-şi păstreazăun echilibru perfect cu o frecvenţă destul de redusă a raportului sexual.Tipul şi poziţiile sexuale. Se cunosc trei tipuri de act sexual: genital, care presupunepenetrarea cu penisul de către bărbat a vag<strong>in</strong>ului femeii, fi<strong>in</strong>d folo<strong>si</strong>t de cuplurile heterosexuale,oral, care presupune stimularea organelor genitale ale partenerului cu ajutorul gurii şi a limbii, şianal, care înseamnă penetrarea cu penisul de către bărbat a anusului partenerei sau partenerului.Acestea două d<strong>in</strong> urmă sunt folo<strong>si</strong>te atât în cuplurile heterosexuale, cât şi în cele homosexuale.Stimularea erotico-sexuală se poate face cu orice parte a corpului partenerului, atât timp cât ambiiparteneri sunt de acord şi acest lucru produce plăcere. Există de asemenea, numeroase poziţii încare se poate realiza actul sexual, fiecare cuplu experimentând în ritmul şi stilul propriu. Nici unanu este neapărat mai bună ca alta, ele dep<strong>in</strong>zând de câtă satisfacţie produc celor doi parteneri ai83
- Page 1 and 2:
DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4:
seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6:
Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8:
CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10:
Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12:
• Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14:
MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16:
În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17:
independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21:
importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23:
materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25:
• exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27:
NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29:
În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31:
vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 84 and 85: cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87: sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89: CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91: • ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93: Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95: CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97: indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99: 2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101: • Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103: 3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105: • Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107: Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109: Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111: MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113: 27. MINULESCU, M., Introducere în