a adoptat caracteristicile asociate în general temperamentului mascul<strong>in</strong> şi identificate cu putereamascul<strong>in</strong>ă. Simultan, renunţă la capacitatea sa de a stabili relaţii afectuoase, capacitate care, deregulă, a fost asociată cu fem<strong>in</strong>itatea. În consec<strong>in</strong>ţă, amazoana care preia puterea negându-şicapacitatea de a se lega afectiv de alte fi<strong>in</strong>ţe, rămâne unidimen<strong>si</strong>onală şi dev<strong>in</strong>e victimacaracteristicilor pe care a vrut să le acapareze.” – ne spune p<strong>si</strong>hanalista June S<strong>in</strong>ger.Amazoanele L<strong>in</strong>dei Shierse-Leonard sunt:• femeia superstar este femeia care încearcă să reuşească în toate, cu riscul însă de a pierdeorice contact cu emoţiile sale sub povara responsabilităţilor şi a oboselii şi de a cădea îndepre<strong>si</strong>e. Este femeia care de cele mai multe ori a avut un tată care o trata ca pe un băiat şicare a <strong>in</strong>vestit în ea propriile ambiţii. În loc să-i respecte diferenţa sexuală tatăl i-a hotărâto viaţă şi un dest<strong>in</strong> mascul<strong>in</strong>. Iar această femeie va trăi perpetuu povara temerii de a firesp<strong>in</strong>să dacă nu dev<strong>in</strong>e „băiatul tatei” .• fata ascultătoare este femeia datoriei şi a pr<strong>in</strong>cipiilor, cea care a pierdut orice contact cuspontaneitatea şi orig<strong>in</strong>alitatea ei.• femeia martir este cea care se devotează total soţului şi copiilor, unei cauze sau uneireligii, ca şi când n-ar avea dreptul să se gândească şi la s<strong>in</strong>e; dar toate nevoile refulategăsesc, pentru a se exprima, căi ocolite: susp<strong>in</strong>e, toane, tăceri – ecouri ale unei sufer<strong>in</strong>ţepentru care copiii şi cei d<strong>in</strong> jurul ei vor plăti.• reg<strong>in</strong>a războ<strong>in</strong>ică este cea care se opune cu forţă şi hotărâre iraţionalităţii tatălui, pe care-lcon<strong>si</strong>deră un degenerat; ea îşi va nega orice tentativă de sen<strong>si</strong>bilitate şi-i va <strong>in</strong>terzice chiarsă şi iubească. Toată viaţa ei este o luptă, receptivitatea însăşi este confundată cupa<strong>si</strong>vitatea şi astfel femeia profundă este suprimată.Cuplul mamă - fiicăAtenţia tatălui o confirmă pe fiică în diferenţierea ei sexuală. Prezenţa lui îi permite să sesepare şi să se diferenţieze de mamă. Tatăl o ajută să-şi câştige <strong>in</strong>dividualitatea de femeie. Daratunci când relaţiile tată fiică nu au fost satisfăcătoare, sunt afectate relaţiile mamă – fiică, aceastad<strong>in</strong> urmă având sentimente ambivalente faţă de prima. „Îmi iubesc mama care mi-a dat atenţie,dar o urăsc pentru că mi-a cerut prea multe”. În astfel de cazuri, cel mai adesea, relaţia parentalăde cuplu este deficitară. Mama are adesea exigenţe foarte mari faţă de fiica sa, încercând să-şiîmpl<strong>in</strong>ească pr<strong>in</strong> aceasta propriile dor<strong>in</strong>ţe. Cu alte cuv<strong>in</strong>te mama va încerca să fie totul pentrufiică sfârş<strong>in</strong>d pr<strong>in</strong> a deveni sufocantă, ceea ce o va determ<strong>in</strong>a pe aceasta să o resp<strong>in</strong>gă şi să luptepentru <strong>in</strong>dependenţa sa. În aceste condiţii fiica îşi va resp<strong>in</strong>ge mama, şi implicit, graţie procesuluide identificare se va resp<strong>in</strong>ge pe s<strong>in</strong>e, identitatea p<strong>si</strong>hosexuală a ei având de suferit.Mamele s<strong>in</strong>gure transformă fiica într-un adevărat partener de viaţă, atribu<strong>in</strong>du-i rolul desuport emoţional substitutiv al soţului absent. În aceste condiţii, conflictul păr<strong>in</strong>te – copil ajungepână la a imita conflictele – maritale ale mamei cu fostul ei soţ, fiica, auz<strong>in</strong>d deseori d<strong>in</strong> guramamei sale, eşti „ca taică-tu.” În astfel de <strong>si</strong>tuaţii fiica îşi va resp<strong>in</strong>ge mama, resp<strong>in</strong>gându-şi astfelpropria fem<strong>in</strong>itate şi va deveni exact ca tata şi va <strong>in</strong>tra într-o confuzie de identitate p<strong>si</strong>hosexualăce va avea implicaţii nefaste asupra relaţiilor ei de cuplu.Cuplul mamă – fiuUneori relaţia mamă – fiu poate fii extrem de strânsă mai ales în condiţiile în care femeiaîţi găseşte raţiunea de a trăi în rolul matern, uitându-şi propria fem<strong>in</strong>itate. Maternitatea poate80
deveni astfel un loc de <strong>in</strong>vestire a nevoilor de recunoaştere şi a dor<strong>in</strong>ţelor reprimate ale femeii, bachiar un prilej de revanşă pentru frustrările legate de negarea valorii fem<strong>in</strong><strong>in</strong>e. O femeie poatehotărî astăzi să nască pentru a umple un gol, deci d<strong>in</strong>tr-un deficit emoţional, şi nu d<strong>in</strong> nevoiafirească de zămislire a unui copil. Acesta se naşte, iar dest<strong>in</strong>ul său deja creionat: să umplelacunele afective ale unei femei căreia i-a lip<strong>si</strong>t tatăl şi căreia îi lipseşte acum partenerul. Şi dacăse întâmplă ca acest copil să fie băiat, <strong>si</strong>mbolic, încă de la naştere este împovărat cu o „căsătorie”,fi<strong>in</strong>d forţat să fie de timpuriu bărbat şi soţul propriei mame. Care sunt implicaţiile p<strong>si</strong>hologiceasupra evoluţiei ulterioare a unui astfel de băiat sunt lesne de ghicit. Fantoma <strong>in</strong>cestului îl vabântui întreaga viaţă iar a trăi alături de o femeie ar fi echivalentul unui prizonierat d<strong>in</strong> care demultă vreme <strong>si</strong>mte nevoia să scape. O astfel de <strong>si</strong>tuaţie împiedică rezolvarea favorabilă acomplexului lui Oedip, rezolvare ce presupune ca fiul să cedeze tatălui său pretenţia la rolul desoţ, el urmând a se orienta spre alte femei. Când tatăl nu este prezent pentru a bara fiului caleaspre mamă, fiul şi mama rămân unul prizonierul celuilalt adesea pentru tot restul vieţii. Decisepararea mamă-fiu este absolut necesară.Dacă aceasta nu se rezolvă firesc la 4 – 5 ani, complexul lui Oedip se va reactiva lapubertate. În acest moment, relaţia d<strong>in</strong>tre mamă şi fiu riscă să se transforme într-o luptă pentruputere. Marea lor iubire dev<strong>in</strong>e brusc o închisoare ce împiedică înflorirea <strong>in</strong>dividuală a fiecăruia.Insuficient afirmat, lip<strong>si</strong>t de modele mascul<strong>in</strong>e cu care să se identifice, fiul va încerca să încalcelegea maternă pentru a-şi câştiga propria identitate de bărbat, deven<strong>in</strong>d un „războ<strong>in</strong>ic” veritabil.Dacă mamele reuşesc să înţeleagă că este timpul să-şi regăsească fem<strong>in</strong>itatea şi să se ocupe maimult de ele, războiul are şanse să înceteze.Adolescenţii îşi caută <strong>in</strong>st<strong>in</strong>ctiv tatăl tocmai pentru a se putea separa de mamă, şi pentru a-şi crea o identitate mascul<strong>in</strong>ă. Mama trebuie să accepte că fiul nu-i poate fi nici partener, niciprieten, nici amant. Altfel există riscul ca eul băiatului să fie <strong>in</strong>flaţionat de complexulcontrasexual, iar identitatea sa p<strong>si</strong>hosexuală să aibă de suferit.<strong>P<strong>si</strong>hologia</strong> analitică susţ<strong>in</strong>e că legăturile de tip heterosexual nu pot fi formate sau eşueazădatorită dezvoltării patologice a complexului contrasexual. O astfel de dezvoltare dep<strong>in</strong>de deci deexperienţele existenţiale nefericite pe care copilul le are în relaţionarea cu păr<strong>in</strong>tele de sex opus.• Pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul unei <strong>in</strong>tense identificări cu păr<strong>in</strong>tele de sex opus, eul este <strong>in</strong>flaţionat dearhetipul contrasexual ceea ce duce la eşecul actualizării pr<strong>in</strong>cipiului sexual carecorespunde genului biologic al <strong>in</strong>dividului. Acest fapt va conduce fie spre o femeiedom<strong>in</strong>ată de animus, fie spre un bărbat slab, dom<strong>in</strong>at de anima, care vor sfârşi în legăturide tip homosexual.• Băiatul deprivat de mamă sau fata deprivată de tată suferă de o atrofiere a animei sauanimusului, lips<strong>in</strong>du-le astfel organul p<strong>si</strong>hic pentru formarea legăturilor heterosexuale.• O relaţie prea apropiată de păr<strong>in</strong>tele de sex opus, poate conduce, de asemenea la odezvoltare hipertrofiată a complexului contrasexual şi la o identificare a eului cu acesta,mai ales dacă păr<strong>in</strong>tele de sex opus a fost absent în perioadele critice ale copilăriei, saurelaţia cu el a fost neimplicată afectiv. Bărbaţii de acest tip t<strong>in</strong>d să fie capricioşi, cu uncomportament greu previzibil, moale, fără să se afirme. Femeile dom<strong>in</strong>ate de animus suntagre<strong>si</strong>ve, dogmatice, încăpăţânate. Identificarea cu complexul contrasexual poate duce înaceste cazuri spre transsexualism.Fundamentându-se pe presupunerea că heterosexualitatea este întotdeauna „firească”,obiectele erotice către care se îndreaptă aceste proiecţii trebuie întotdeauna să fie o persoanăcomplementară genului identităţii eului, deci „de sex opus”. Ca proces primar, femeia percepe81
- Page 1 and 2:
DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4:
seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6:
Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8:
CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10:
Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12:
• Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14:
MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16:
În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17:
independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21:
importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23:
materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25:
• exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27:
NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29:
În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85: cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87: sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89: CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91: • ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93: Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95: CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97: indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99: 2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101: • Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103: 3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105: • Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107: Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109: Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111: MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113: 27. MINULESCU, M., Introducere în