vârstă, sprij<strong>in</strong><strong>in</strong>d generaţia mai vârstnicăfără suprasolicitarea lor;d) Declanşarea mecanismelor de cop<strong>in</strong>gpentru a face faţă pierderii soţului, copiilorşi a altor perechi şi pregătirea pentrumoarte.2. Procesele familieiÎn cadrul familiei au loc numeroase procese şi fenomene familiale, cum ar fi <strong>in</strong>tercunoaşterea,comunicarea, cooperarea, conflictul, competiţia, negocierea, formarea unor coaliţii, manipularea,etc. M-am gândit să fac o prezentare succ<strong>in</strong>tă doar a <strong>in</strong>tercunoaşterii şi comuniicării, pe care lecon<strong>si</strong>der fundamentale, lăsându-te pe t<strong>in</strong>e să le aprofundezi pe acelea care îţi stârnesc <strong>in</strong>teresul,folos<strong>in</strong>d bibliografia suplimentară de la sfârşitul capitolului.IntercunoaştereaAlături de comunicare, acest proces de <strong>in</strong>tercunoaştere stă la baza formării şi evoluţieicuplului şi familei. Cei doi parteneri se întâlnesc, se plac, se îndrăgostesc (de cele mai multe ori)şi hotărăsc să se cunoască. După ce con<strong>si</strong>deră că se cunosc suficient, dacă există şi dor<strong>in</strong>ţa de aforma un cuplu stabil, de a rămâne împreună, de regulă se căsătoresc. Dar procesul<strong>in</strong>tercunoaşterii nu s-a încheiat, ci dimpotrivă, abia acum se manifestă plenar. O dată ce parteneriiîncep să locuiască împreună, să realizeze sarc<strong>in</strong>ile casnice împreună, să facă faţă <strong>in</strong>fluenţelorexterne, ei se cunosc d<strong>in</strong> ce în ce mai mult, pe diverse faţete ale personalităţii. Astfel<strong>in</strong>tercunoaşterea este un proces atât voluntar, conştient, cât şi <strong>in</strong>voluntar, automat. Parteavoluntară constă în acţiuni directe de autodezvăluire şi dezvăluire reciprocă. Partea <strong>in</strong>voluntarăconstă în comportamentele obişnuite şi automate pe care fiecare pertener le realizează şi în urmacărora partenerul poate culege <strong>in</strong>formaţii reprezentative despre celălalt. Uneori, acest tip de<strong>in</strong>tercunoaştere este ignorat sau m<strong>in</strong>imalizat în unele cuplui, partenerii bazându-se mai mult peceea ce afirmă decât pe ceea ce fac. De exemplu, într-o familie cu un partener alcoolic sauneimplicat emoţional, celălalt partener poate m<strong>in</strong>imaliza comportamentele de abuz de alcool saucele lip<strong>si</strong>te de afecţiune, crezând că „într-o zi se va schimba”, pentru că „aşa spune”. Asta va ducela o falsă <strong>in</strong>tercunoaştere şi la un fenomen de autoiluzionare. Totuşi, aşa cum cred că ştii şi tu,faptele caracterizează omul cel mai b<strong>in</strong>e.Autodezvăluirea şi dezvăluirea reciprocă ajută foarte mult la stabilirea <strong>in</strong>timităţii în cuplu şifamilie. Atât cei doi parteneri, cât şi păr<strong>in</strong>ţii şi copiii stabilesc relaţii mai bune, mai deschise şimai calde tocmai pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul autodezvăluirii. Tot ea facilitează stimularea dragostei erotice,dar mai ales cea profundă, matură.Dar nu este uşor şi nici la îndemână să te dezvălui şi să asculţi dezvăluirea altei persoane, nicichiar a soţului sau copilului tău. Iată care sunt câteva d<strong>in</strong>tre barajele <strong>in</strong>tercunoaşterii:• Teama de a nu lăsa pe celălalt să afle presupusele defectele proprii;• Teama de resp<strong>in</strong>gere sau pierdere care ar putea urma (în mod real sau doar fantasmat)dacă celălalt cunoaşte ceea ce tu apreciezi ca fi<strong>in</strong>d urât, nepotrivit, defect, etc.;• Tend<strong>in</strong>ţa de a judeca propria dezvăluire sau ceea ce dezvăluie partenerul(a);• Tend<strong>in</strong>ţa de a te arăta superior partenerului (ceea ce fal<strong>si</strong>fică <strong>in</strong>tercunoaşterea);30
• Mitul conform căruia „partenerul trebuie să îşi dea sema cum eşti, dacă te iubeştesuficient de mult”;• Depr<strong>in</strong>deri greşite de comunicare (vezi mai jos, la blocajele comunicării)Evident, însă, ceea ce facilitează <strong>in</strong>tercunoaşterea este autocunoaşterea şi încrederea în s<strong>in</strong>e.Ele ajută atât în primele momente ale dezvăluirii, cât şi mai târziu, la aprofundarea<strong>in</strong>tercunoaşterii. Ele ajută la gestionarea temerilor şi la elim<strong>in</strong>area sau reducerea barajelor.ComunicareaComunicarea este foarte strâns legată de <strong>in</strong>tercunoaştere, fi<strong>in</strong>d mijlocul pr<strong>in</strong> care aceastad<strong>in</strong> urmă se realizează. De aceea, o bună comunicare va stimula <strong>in</strong>tercunoaşterea, care larândul ei va contribui la satisfacţia şi împl<strong>in</strong>irea comunicării.Cred că deja cunoşti cele două forme fundamentale de comunicare umană, cea verbală şicea nonverbală, aşa că nu am să <strong>in</strong><strong>si</strong>st asupra lor. Menţionez doar că ambele sunt folo<strong>si</strong>te şifoarte utile în cuplu şi familie. Ele pot ajuta la reglarea relaţiilor familiale şi la reechilibrarea<strong>si</strong>stemului familial.O altă cla<strong>si</strong>ficare a tipurilor de comunicare, utilă celor care studiază familia este cea a luiGregory Bateson. El împarte comunicarea în:• Comunicarea digitală;• Comunicarea analogică.În comunicarea digitală, fiecare mesaj are doar un referent, aparţ<strong>in</strong>e doar unui tip logic şiconstă în semne arbitrare (Bateson şi Jackson, 1968). De exemplu, cuvântul “masă” nudesemnează nimic altceva decât o piesă de mobilier. D<strong>in</strong> punctul de vedere al comunicăriidigitale, o durere de cap este o durere de cap şi nimic altceva.În comunicarea analogică, mesajul are mai mult decât un referent, putând exprimadiferite grade. De exemplu, strângerea unui pumn este în acelaşi timp un semn pentru unanumit tip de comportament (ex. amen<strong>in</strong>ţare, opoziţie, frustrare, agre<strong>si</strong>vitate), dar, totodată,este şi o parte a acestui comportament. În anumite culturi, manifestări ca plânsul, ţipatul,ruperea ha<strong>in</strong>elor, smulgerea părului, lovirea capului de un zid exprimă în mod analog diferitegrade de disperare. Un mesaj analogic poate fi decodificat doar pr<strong>in</strong> luarea în con<strong>si</strong>derare aaltor mesaje. Aşa de pildă, o durere de stomac nu este doar o durere de stomac, ci,concomitent, exprimarea dezgustului, un mod de a te sustrage de la a face o treabă, sau ocerere de afecţiune. “Durerea de stomac” comunicată cuiva ca mesaj analogic va dep<strong>in</strong>de de<strong>si</strong>tuaţia şi de contextul în care mesajul analogic a fost emis (Madanes). Astfel, <strong>si</strong>mptomelecare apar în familie sunt de fapt mesaje comunicate celorlalţi membri cu scopul de a schimbaceva în <strong>si</strong>stemul familial.De exemplu, o soţie frustrată de lipsa de atenţie a soţului său preocupat de alte probleme îipoate comunica brusc o durere de stomac, în timpul c<strong>in</strong>ei. Mesajul are mai multe semnificaţii.El poate însemna <strong>in</strong>tenţia de a-l deturna pe soţ de la problemele lui, nevoia de a-i captaatenţia şi afecţiunea şi, totodată, o stare fizică logică de disconfort epigastric.Sau “Am o durere de cap…”, comunicată în momentul pregătirii de culcare poate însemnamai mult decât o stare <strong>in</strong>ternă, deteriorarea relaţiilor sexuale sau refuzul acestora.31
- Page 1 and 2: DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4: seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6: Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10: Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12: • Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14: MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16: În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17: independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21: importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81:
a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83:
animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85:
cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87:
sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89:
CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91:
• ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93:
Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95:
CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97:
indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99:
2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101:
• Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103:
3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105:
• Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107:
Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109:
Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111:
MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113:
27. MINULESCU, M., Introducere în