HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understand<strong>in</strong>g Human Sexuality, McGrow-Hill Companies, Inc.,1997.MARCELLI, D., Tratat de p<strong>si</strong>hopatologie a copilului, Ed. Fundaţia Generaţia, Bucureşti, 2003.MITROFAN, I., CIUPERCĂ, C., <strong>P<strong>si</strong>hologia</strong> relaţiilor d<strong>in</strong>tre sexe, Bucureşti, Ed. Alternative,1997.PANĂ, S., DĂRĂU, D., PANĂ, S., Sexualitatea umană, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti,1998.72
CAPITOLUL 7Dezvoltarea p<strong>si</strong>hosexuală de-a lungul vârstelorÎn acest capitol te <strong>in</strong>vit să explorezi caracteristicile dezvoltării p<strong>si</strong>hosexuale specifice fiecăreivârste. Sunt conv<strong>in</strong>să că dacă ai a<strong>si</strong>milat materia cursului de <strong>P<strong>si</strong>hologia</strong> vârstelor, o parte d<strong>in</strong><strong>in</strong>formaţiile d<strong>in</strong> acest capitol îţi sunt deja cunoscute. Astfel, vei afla poate mai multe despreevoluţia identităţii sexuale de la naştere şi până la bătrâneţe. De aceea, sper ca la f<strong>in</strong>alulcapitolului să poţi numi şi identifica pr<strong>in</strong>cipalele caracteristici şi manifestări p<strong>si</strong>hosexuale alecopiilor, puberilor, adolescenţilor, adulţilor şi vârstnicilor.1. Caracteristicile dezvoltării sexuale la copii şi preadolescenţiNu se poate vorbi despre sexualitate, îndeosebi aceea a copilului, fără să ne gândim d<strong>in</strong> nou laS. Freud. Şi asta deoarece Freud, a avut şi un alt mare merit: acela de a aduce la lum<strong>in</strong>ăsexualitatea <strong>in</strong>fantilă, adică de a scrie public, fără ruş<strong>in</strong>e şi culpabilizare, că sexualitatea semanifestă încă de la naştere. Acest lucru era b<strong>in</strong>ecunoscut îna<strong>in</strong>tea sa, dar era con<strong>si</strong>derat unpericol la sănătatea copilului. Asta a dus la construirea a numeroase aparate, care mai de care mai<strong>in</strong>genioase, care să <strong>in</strong>terzică at<strong>in</strong>gerea organelor sexuale. Şi în zilele noastre per<strong>si</strong>stă ideea căat<strong>in</strong>gerea organelor sexuale de către copil este periculoasă, deşi nimeni nu a întâlnit pe c<strong>in</strong>evacare s-a prostit sau a <strong>in</strong>nebunit în urma jocului cu organele genitale.Mai mult, chiar, descoperirile recente şi po<strong>si</strong>bilităţile de vizualizare a evoluţiei fătului înuterul matern au arătat că viaţa sexuală este d<strong>in</strong>amică de la concepţie, nu doar de la naştere.Comportamentul sexual este, astfel, prezent încă d<strong>in</strong> perioada <strong>in</strong>trauter<strong>in</strong>ă: băieţii prez<strong>in</strong>tă erecţie,iar la fetiţe se produce lubrifierea vag<strong>in</strong>ală. În plus, încă de atunci, apar primele elemente delegătură emoţională între mamă şi copil, a ataşamentului, fapt ce sta la baza dezvoltării capacităţiide a <strong>in</strong>tra în relaţie cu c<strong>in</strong>eva, de a crea <strong>in</strong>timitate. Oricum, fătul este diferenţiat sexual d<strong>in</strong>momentul concepţiei. Este necesar să îţi aduci am<strong>in</strong>te că există:• sexul genetic: comozomii 46 XY – pentru sexul mascul<strong>in</strong> - şi 46 XX – pentru sexulfem<strong>in</strong><strong>in</strong>;• sexul gonadic: structura gonadelor fem<strong>in</strong><strong>in</strong>e şi mascul<strong>in</strong>e;• sexul fizic sau corporal: dat de caracterele sexuale primare – organe sexuale <strong>in</strong>terne şiexterne – şi caracterele sexuale secundare – sâni, musculatură, constituţia corpului,pilozitate, voce etc.;• sexul trăit – se referă la identitatea sexuală pe care persoana <strong>si</strong>mte că o are, la carecon<strong>si</strong>deră că aparţ<strong>in</strong>e.Bazele diferenţierii sexuale sunt:• Fiziologice – prezenţa cromozomilor diferiţi pentru cele două sexe, ceea ce determ<strong>in</strong>ădiferenţierea caracterelor sexuale primare şi secundare;• P<strong>si</strong>hologice şi sociologice – acestea sunt foarte numeroase şi sunt predispuse la o analizăvalorică, deoarece nu putem ignora că există încă o tend<strong>in</strong>ţă destul de accentuată asocietăţii de a con<strong>si</strong>dera caracteristicile mascul<strong>in</strong>e ca fi<strong>in</strong>d mai „bune”, mai „potrivite”decât cele fem<strong>in</strong><strong>in</strong>e, percepute „negative”, „slabe” etc. Totuşi, mascul<strong>in</strong>ul şi fem<strong>in</strong><strong>in</strong>ulcoexistă în structura noastră p<strong>si</strong>hologică. Carl Jung afirmă că la naştere S<strong>in</strong>ele este73
- Page 1 and 2:
DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4:
seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6:
Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8:
CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10:
Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12:
• Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14:
MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16:
În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17:
independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21:
importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85: cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87: sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89: CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91: • ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93: Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95: CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97: indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99: 2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101: • Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103: 3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105: • Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107: Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109: Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111: MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113: 27. MINULESCU, M., Introducere în