12.07.2015 Views

Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa

Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa

Introducere in Psihologia Familiei si Psihosexologie - Lucian Trasa

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

ealitate, de trăire şi emoţionalitate, poate chiar tend<strong>in</strong>ţa de a fugi de ceva ce trăieşte cai<strong>in</strong>d dureros. De regulă familiile plasate în partea superioară a pag<strong>in</strong>ii <strong>in</strong>dică o tend<strong>in</strong>ţasubiectului de a reprezenta familia dorită. Dacă desenul este plasat în josul pag<strong>in</strong>ii, atunciavem <strong>in</strong>dicii că subiectul este legat de trecut, de partea sa <strong>in</strong>st<strong>in</strong>ctivă, de ceea ce trăieşte,în sensul că este cupr<strong>in</strong>s de multe emoţii puternice referitoare la conţ<strong>in</strong>utul desenului, încazul nostru familia. Prezenţa desenului în partea stângă a pag<strong>in</strong>ii sugerează o legăturăemoţională cu latura fem<strong>in</strong><strong>in</strong>ă, adică de exemplu, relaţii <strong>in</strong>tense cu toate personajelefem<strong>in</strong><strong>in</strong>e, mamă, soţie, etc., dar şi cu ceea ce este reprezentat de caracteristicile fem<strong>in</strong><strong>in</strong>e(pa<strong>si</strong>vitate, emoţionalitate, delicateţe). Dimpotrivă, plasarea desenului în partea dreaptă<strong>in</strong>dică legături emoţionale cu latura mascul<strong>in</strong>ă (tată, bunic, etc.) dar şi caractristicimascul<strong>in</strong>e (d<strong>in</strong>amism, dom<strong>in</strong>anţă, agre<strong>si</strong>vitate). Evident, desenele aflate în mijloculpag<strong>in</strong>ii sugerează un echilibru între aceste tend<strong>in</strong>ţe.• modul de desenare a l<strong>in</strong>iilor – sugerează modalitatea în care subiectul delimiteazăpersonajele de mediu sau alte personaje, <strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v propriile graniţe d<strong>in</strong>tre eu şi lume: l<strong>in</strong>iilegroase, dublate <strong>in</strong>dică o tend<strong>in</strong>ţa de retragere, izolare, graniţă rigidă cu lumea, iar l<strong>in</strong>iilef<strong>in</strong>e, subţiri sau discont<strong>in</strong>ue, o graniţă difuză, permeabilă la <strong>in</strong>fluenţele celorlalţi.• distanţa şi raportul d<strong>in</strong>tre personaje – de regulă, sugerează calitatea relaţiilor d<strong>in</strong>tremembrii familiei desenaţi, cei cu relaţii apropiate sunt apropiaţi şi în desen, cei aflaţi înconflict sunt separaţi pr<strong>in</strong> spaţiu, l<strong>in</strong>ii, obiecte etc. Tipul de relaţie a membrilor unii faţă dealţii este sugerată pr<strong>in</strong> plasare în diferte tipuri de raport: unii deasupra celorlalţi, întorşiunul către celălalt, unul în casă altul afară, etc.• prezenţa sau absenţa unor personaje – de regulă, omiterea unui membru <strong>in</strong>dicăsentimente de resp<strong>in</strong>gere sau agre<strong>si</strong>ve (conştiente sau nu) faţă de acel membru, cum estede exemplu, absenţa unui tată vitreg, a unui frate nou-născut. Adăugarea unor persoanecare nu fac parte d<strong>in</strong> familie (vec<strong>in</strong>i, bonă, văr, prieten propriu sau al păr<strong>in</strong>telui) sauaparţ<strong>in</strong> familiei ext<strong>in</strong>se <strong>in</strong>dică sentimente de afecţiune şi de apartenenţă.• culorile folo<strong>si</strong>te – <strong>in</strong>dică, de regulă, tend<strong>in</strong>ţa la sentimente pozitive (culorile calde,<strong>in</strong>tense) sau la cele negative (culorile închise, lipsa culorii sau folo<strong>si</strong>rea unei s<strong>in</strong>gureculori).• valorizarea unor personaje sau elemente pr<strong>in</strong> mărime, culoare, detalii etc. – personajelefaţă de care subiectul se <strong>si</strong>mte apropiat emoţional, pe care îl valorizează sau cu care seidentifică se va dist<strong>in</strong>ge în desen pr<strong>in</strong> coloristica folo<strong>si</strong>tă, pr<strong>in</strong> numărul detaliilor, pr<strong>in</strong>mărimea dată personjului. De asemenea, putem observa valorizarea unor obiecte (deexemplu, tablouri de familie, masă, pat, obiecte de picnic) care au semnificaţia pentruanumite sentimente prezente în familie, de regulă cele care menţ<strong>in</strong> unitatea familială.Valorizarea poate fi şi faţă de animalele de casă (pi<strong>si</strong>ci, câ<strong>in</strong>i, păsări etc.)• modul de detaliere a personajelor – detalierea poate fi la nivel corporal sau la nivelulmediului. Prea multe elemente de mediu îndepărtează atenţia privitorului de la familie,ceea ce poate <strong>in</strong>dica o tend<strong>in</strong>ţă a subiectului de a evita dezvăluirea despre familia sa (oarece ar dori să ascundă? – ceva con<strong>si</strong>derat de el neplăcut, dureros, de neacceptat), preamulte elemente despre familie poate fi o atragere a atenţiei către familie sau către unanumit personaj. Modul de desenare al persoanelor d<strong>in</strong> familie respectă modalitatea de<strong>in</strong>terpretare a desenului peroanei sau omuleţului.• identificările sau diferenţierile sexuale – se remarcă pr<strong>in</strong> prezenţa tipurilor deîmbrăcăm<strong>in</strong>te, accesorii sau acţiuni specific fem<strong>in</strong><strong>in</strong>e sau mascul<strong>in</strong>e. Femeile vor fi desreprezentate în fuste, cu părul lung, cu bijuterii, pantofi cu toc. Ele vor avea l<strong>in</strong>ii curbe şi95

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!