CAPITOLUL 9Metode de cercetare în p<strong>si</strong>hologia familiei şi p<strong>si</strong>hosexologieÎţi aduci am<strong>in</strong>te că în capitolul despre Funcţionarea familiei am vorbit despre modalităţile deevaluare a <strong>si</strong>stemului familial? Iată că a venit momentul să detaliez două d<strong>in</strong>tre ele: desenulfamiliei şi genograma. Le-am ales tocmai pe aceste deoarece sunt metode p<strong>si</strong>hologice, sunt relativuşor de aplicat şi oferă foarte multe <strong>in</strong>ofrmaţii despre d<strong>in</strong>am<strong>in</strong>ca p<strong>si</strong>hologică a familiei. Cred căvei fi foarte <strong>in</strong>teresat de ele şi surpr<strong>in</strong>s cât de multe vei afla despre propria familie! Cred însă căeset nevoie de multă maturitate şi responsabilitate atunci când foloseşti aceste metode, aşa că îţirecomand cu căldură să te pregăteşti teme<strong>in</strong>ic îna<strong>in</strong>te de a le aplica altora. Asta presupune săcunoşti foarte b<strong>in</strong>e teoria cu privire la p<strong>si</strong>hologia familiei, pe care ţi-am s<strong>in</strong>tetizat-o în acestmanual şi pe care o poţi dezvolta folos<strong>in</strong>d şi alte materiale bibliografice. Probabil că acumînţelegi şi de ce am lăsat acest capitol la f<strong>in</strong>alul manualului şi de ce el nu o să fie foarte bogat în<strong>in</strong>formaţii. Restul rămâne în sarc<strong>in</strong>a ta, dacă vei fi <strong>in</strong>teresat. În plus, depr<strong>in</strong>derile de <strong>in</strong>terpretarese dobândesc după mult exerciţiu, şi de regulă, în cadrul cursurilor postuniver<strong>si</strong>tare. Oricum, miaşdori la f<strong>in</strong>alul capitolului să cunoşti:- modul de aplicare a celor două metode;- pr<strong>in</strong>cipiile de bază ale <strong>in</strong>terpretării.1. Desenul familieiDesenul familiei reprez<strong>in</strong>tă o probă proiectivă de desen, relativ <strong>si</strong>mplă, pr<strong>in</strong> care se pot culegeo multitud<strong>in</strong>e de <strong>in</strong>formaţii despre membrii familiei, relaţiile d<strong>in</strong>tre membrii familiei, atmosferade familie. Ea poate fi dată adulţilor şi copiilor, începând cu vârsta de 4 ani. Consemnul pentrucopil este „Desenează o familie” sau „Imag<strong>in</strong>ează-ţi o familie şi deseneaz-o”. Dacă aparneînţelegeri, se poate adăuga „Desenează tot ce vrei; persoanele d<strong>in</strong>tr-o familie, dacă vreiobiecte, animale.” Copii vor fi încurajaţi, <strong>in</strong>diferent ce fac. După desenare, se întreabă numele,rolul în familie, sexual, vârsta. Se pun patru întrebări: „Care este cel mai <strong>si</strong>mpatic d<strong>in</strong>tre toţi?”,„Care este cel mai puţ<strong>in</strong> <strong>si</strong>mpatic?”, „Care este cel mai fericit?” şi „Care este cel mai puţ<strong>in</strong>fericit?”. Pentru fiecare întrebare se notază şi motivaţia („De ce?”). La f<strong>in</strong>al, copilul este întrebat„Tu pe c<strong>in</strong>e preferi d<strong>in</strong> toată familia?”.Analiza desenului se realizează în funcţie de elementele de grafică a desenului – modul dedesenare, zona de plasare, etc. - şi cele de conţ<strong>in</strong>ut – aici se pleacă de la premisa că există odiferenţă între proiecţia familiei sale şi dor<strong>in</strong>ţele proiectate în desen; de aceea, se va comparadesenul cu relaitatea.Cele mai importante elemente în funcţie de care se face analiza sunt:• dimen<strong>si</strong>unea desenului şi a elementelor componente (persoane, obiecte, animale etc.) – deregulă, desenele mari sugerează extraver<strong>si</strong>une a subiectului, tend<strong>in</strong>ţa sa de a umple spaţiulp<strong>si</strong>hologic, iar desenele de dimen<strong>si</strong>uni reduse <strong>in</strong>dică tend<strong>in</strong>ţa a <strong>in</strong>trover<strong>si</strong>une, uşoarădepre<strong>si</strong>e sau tend<strong>in</strong>ţa la izolare. De asemenea, valorizarea personajelor se va face şi dupămărimea lor: cele înalt valorizate vor avea dimen<strong>si</strong>uni mai mari decât cele resp<strong>in</strong>se saunevalorizate.• aşezarea în pag<strong>in</strong>ă – aici se respectă regulile de <strong>in</strong>terpretare a probelor proiective dedesen, adică: aşezarea în partea de sus a pag<strong>in</strong>ii <strong>in</strong>dică tend<strong>in</strong>ţa subiectului de araţionaliza, de a se orienta spre viitor, spre ideal, spre dor<strong>in</strong>ţe, şi deci mai puţ<strong>in</strong> legat de94
ealitate, de trăire şi emoţionalitate, poate chiar tend<strong>in</strong>ţa de a fugi de ceva ce trăieşte cai<strong>in</strong>d dureros. De regulă familiile plasate în partea superioară a pag<strong>in</strong>ii <strong>in</strong>dică o tend<strong>in</strong>ţasubiectului de a reprezenta familia dorită. Dacă desenul este plasat în josul pag<strong>in</strong>ii, atunciavem <strong>in</strong>dicii că subiectul este legat de trecut, de partea sa <strong>in</strong>st<strong>in</strong>ctivă, de ceea ce trăieşte,în sensul că este cupr<strong>in</strong>s de multe emoţii puternice referitoare la conţ<strong>in</strong>utul desenului, încazul nostru familia. Prezenţa desenului în partea stângă a pag<strong>in</strong>ii sugerează o legăturăemoţională cu latura fem<strong>in</strong><strong>in</strong>ă, adică de exemplu, relaţii <strong>in</strong>tense cu toate personajelefem<strong>in</strong><strong>in</strong>e, mamă, soţie, etc., dar şi cu ceea ce este reprezentat de caracteristicile fem<strong>in</strong><strong>in</strong>e(pa<strong>si</strong>vitate, emoţionalitate, delicateţe). Dimpotrivă, plasarea desenului în partea dreaptă<strong>in</strong>dică legături emoţionale cu latura mascul<strong>in</strong>ă (tată, bunic, etc.) dar şi caractristicimascul<strong>in</strong>e (d<strong>in</strong>amism, dom<strong>in</strong>anţă, agre<strong>si</strong>vitate). Evident, desenele aflate în mijloculpag<strong>in</strong>ii sugerează un echilibru între aceste tend<strong>in</strong>ţe.• modul de desenare a l<strong>in</strong>iilor – sugerează modalitatea în care subiectul delimiteazăpersonajele de mediu sau alte personaje, <strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v propriile graniţe d<strong>in</strong>tre eu şi lume: l<strong>in</strong>iilegroase, dublate <strong>in</strong>dică o tend<strong>in</strong>ţa de retragere, izolare, graniţă rigidă cu lumea, iar l<strong>in</strong>iilef<strong>in</strong>e, subţiri sau discont<strong>in</strong>ue, o graniţă difuză, permeabilă la <strong>in</strong>fluenţele celorlalţi.• distanţa şi raportul d<strong>in</strong>tre personaje – de regulă, sugerează calitatea relaţiilor d<strong>in</strong>tremembrii familiei desenaţi, cei cu relaţii apropiate sunt apropiaţi şi în desen, cei aflaţi înconflict sunt separaţi pr<strong>in</strong> spaţiu, l<strong>in</strong>ii, obiecte etc. Tipul de relaţie a membrilor unii faţă dealţii este sugerată pr<strong>in</strong> plasare în diferte tipuri de raport: unii deasupra celorlalţi, întorşiunul către celălalt, unul în casă altul afară, etc.• prezenţa sau absenţa unor personaje – de regulă, omiterea unui membru <strong>in</strong>dicăsentimente de resp<strong>in</strong>gere sau agre<strong>si</strong>ve (conştiente sau nu) faţă de acel membru, cum estede exemplu, absenţa unui tată vitreg, a unui frate nou-născut. Adăugarea unor persoanecare nu fac parte d<strong>in</strong> familie (vec<strong>in</strong>i, bonă, văr, prieten propriu sau al păr<strong>in</strong>telui) sauaparţ<strong>in</strong> familiei ext<strong>in</strong>se <strong>in</strong>dică sentimente de afecţiune şi de apartenenţă.• culorile folo<strong>si</strong>te – <strong>in</strong>dică, de regulă, tend<strong>in</strong>ţa la sentimente pozitive (culorile calde,<strong>in</strong>tense) sau la cele negative (culorile închise, lipsa culorii sau folo<strong>si</strong>rea unei s<strong>in</strong>gureculori).• valorizarea unor personaje sau elemente pr<strong>in</strong> mărime, culoare, detalii etc. – personajelefaţă de care subiectul se <strong>si</strong>mte apropiat emoţional, pe care îl valorizează sau cu care seidentifică se va dist<strong>in</strong>ge în desen pr<strong>in</strong> coloristica folo<strong>si</strong>tă, pr<strong>in</strong> numărul detaliilor, pr<strong>in</strong>mărimea dată personjului. De asemenea, putem observa valorizarea unor obiecte (deexemplu, tablouri de familie, masă, pat, obiecte de picnic) care au semnificaţia pentruanumite sentimente prezente în familie, de regulă cele care menţ<strong>in</strong> unitatea familială.Valorizarea poate fi şi faţă de animalele de casă (pi<strong>si</strong>ci, câ<strong>in</strong>i, păsări etc.)• modul de detaliere a personajelor – detalierea poate fi la nivel corporal sau la nivelulmediului. Prea multe elemente de mediu îndepărtează atenţia privitorului de la familie,ceea ce poate <strong>in</strong>dica o tend<strong>in</strong>ţă a subiectului de a evita dezvăluirea despre familia sa (oarece ar dori să ascundă? – ceva con<strong>si</strong>derat de el neplăcut, dureros, de neacceptat), preamulte elemente despre familie poate fi o atragere a atenţiei către familie sau către unanumit personaj. Modul de desenare al persoanelor d<strong>in</strong> familie respectă modalitatea de<strong>in</strong>terpretare a desenului peroanei sau omuleţului.• identificările sau diferenţierile sexuale – se remarcă pr<strong>in</strong> prezenţa tipurilor deîmbrăcăm<strong>in</strong>te, accesorii sau acţiuni specific fem<strong>in</strong><strong>in</strong>e sau mascul<strong>in</strong>e. Femeile vor fi desreprezentate în fuste, cu părul lung, cu bijuterii, pantofi cu toc. Ele vor avea l<strong>in</strong>ii curbe şi95
- Page 1 and 2:
DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4:
seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6:
Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8:
CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10:
Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12:
• Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14:
MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16:
În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17:
independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21:
importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23:
materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25:
• exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27:
NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29:
În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31:
vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33:
De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35:
Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37:
sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39:
Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41:
unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43:
SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85: cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87: sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89: CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91: • ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93: Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 96 and 97: indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99: 2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101: • Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103: 3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105: • Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107: Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109: Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111: MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113: 27. MINULESCU, M., Introducere în