Aşa cum spuneam mai devreme, nu doar <strong>in</strong>dividul poate suferi o traumă, ci şi familia ca<strong>si</strong>stem poate fi rănită d<strong>in</strong> punct de vedre p<strong>si</strong>hologic. Iată care ar fi reacţiile cele mai des întâlniteale unei familii traumatizate:• Alterarea relaţiilor d<strong>in</strong>tre membrii familiei. Acest lucru presupune modificareasemnificativă a calităţii relaţiilor d<strong>in</strong>tre membrii. De exemplu, se poate trece de la relaţiide ajutor şi înţelegere la resp<strong>in</strong>gere, conflicte, izolare.• Alterarea ierarhiilor <strong>si</strong>stemului familial. De exemplu, în urma decesului unui membrucare ocupa o poziţie ierarhică superioară, un alt membru să fie nevoit să îi ia locul, deşi nuare (încă) abilităţile necesare. Acest lucru se întâlneşte frecvent în cazul deceselor taţilord<strong>in</strong> familiile tradiţionale, când mama este cea care rămâne s<strong>in</strong>gurul păr<strong>in</strong>te şi dev<strong>in</strong>e capulfamiliei. În alte <strong>si</strong>tuaţii, fiul, de regulă cel mare, este cel care preia conducerea familiei.Această poziţie este însă necunoscută acestui membru al familiei şi de aceea agraveazămodificările relaţiilor <strong>in</strong>trafamiliale.• Patologizarea graniţelor familiale. În urma evenimentelor stresante sau traumatizante,graniţele familiale pot deveni fie prea rigide (sub<strong>si</strong>steme sau membrii separaţi, nu îşi maivorbesc, nu se mai întâlnesc), fie prea difuze (sub<strong>si</strong>steme sau membrii suprapuşi,fuzionali, de exemplu toţi suferă de depre<strong>si</strong>e sau toţi membrii sunt neput<strong>in</strong>cioşi în faţaunei mame dom<strong>in</strong>atoare şi agre<strong>si</strong>ve), ceea ce perturbă transmi<strong>si</strong>a adaptativă de <strong>in</strong>formaţiiîntre sub<strong>si</strong>steme şi membrii familiei.• Patologizarea alianţelor d<strong>in</strong>tre membrii familiei. Se referă la relaţiile <strong>in</strong>trafamiliale carepot să nu aibă un <strong>in</strong>teres comun. Există două tipuri de patologie a alianţelor: deturnareaconflictului, sau “gă<strong>si</strong>rea ţapului ispăşitor” (de exemplu, atunci când familia reduceten<strong>si</strong>unea pr<strong>in</strong> acuzarea unui s<strong>in</strong>gur membru al familiei, cum este cazul tatălui alcoolic), şicoaliţiile cros-generaţionale neadaptative. De exemplu, mama se asociază cu mama ei,bunica, împotriva tatălui agre<strong>si</strong>v.• Blocarea procesului evolutiv al familiei. Acest lucru se poate observa foarte des în cazulîn care un membru al familiei decedează; unele familii rămân blocate în faza de evoluţieîn care se afla, deşi ar fi existat po<strong>si</strong>bilitatea de a merge mai departe în acest proces; deexemplu, copilul nu se mai căsătoreşte pentru a nu îşi pără<strong>si</strong> păr<strong>in</strong>tele văduv. Situaţii<strong>si</strong>milare se pot întâlni şi în cazul divorţurilor şi al bolilor grave ale păr<strong>in</strong>ţilor.• Dezmembrarea <strong>si</strong>stemului familial. Uneori impactul evenimentului traumatizant poate fiatât de puternic încât determ<strong>in</strong>ă pe unul sau mai mulţi membrii ai familiei să se despr<strong>in</strong>dăd<strong>in</strong> <strong>si</strong>stemul familial şi să se izoleze sau să creeze un alt <strong>si</strong>stem familial sau de substitut.Aşa apar cazurile persoanelor fără adăpost, a copiilor care pleacă de acasă şi se căsătorescdoar pentru a scăpa de sufer<strong>in</strong>ţa provocată de familial de orig<strong>in</strong>e, a celor care seadăpostesc pe lângă biserici şi mânăstiri pentru a-şi gă<strong>si</strong> un sens etc.• Perturbarea relaţiilor familiei cu mediul exterior. În cele mai multe cazuri, evenimentelestresante şi traumatizante pr<strong>in</strong> care trece familia provoacă închiderea sau izolarea<strong>si</strong>stemului familial de celelalte <strong>si</strong>steme familiale (rude, prieteni sau vec<strong>in</strong>i), ceea ce leopreşte accesul la po<strong>si</strong>bile resurse de v<strong>in</strong>decare sau susţ<strong>in</strong>ere. Aşa se întâmplă în cazulviolenţei domestice când, de jenă sau teama că se va afla, membrii familiei nu vorbescmai cu nimeni, m<strong>in</strong>t sau chiar întrerup relaţiile cu cei d<strong>in</strong> jur.58
Toate aceste reacţii traumatice familiale funcţionează atât în calitate de efecte cât şi de cauză,menţ<strong>in</strong>ând şi agravând cercul vicios al sufer<strong>in</strong>ţei şi patologizării membrilor ei şi al <strong>si</strong>stemului caansamblu.Cred că merită menţionat că nu toate persoanele sau familiile care trec pr<strong>in</strong> astfel de<strong>si</strong>tuaţii traumatizante, fie ele grave sau multiple, rămân blocate în patologia p<strong>si</strong>hică. Dimpotrivă,majoritatea îşi rev<strong>in</strong> la o funcţionare normală, iar o mică parte chiar beneficiază în urmatraumelor suferite. Este vorba despre persoanele sau familiile reziliente, care mobilizează în modeficient resursele personale şi sociale ca răspuns la risc sau amen<strong>in</strong>ţare, mobilizare ce duce larezultate mentale sau fizice pozitive, şi/sau rezultate sociale pozitive. Studiul unor astfel defamilii sau persoane merită aprofundat şi dezvoltat pentru a afla care sunt motivele pentru care elepot să gestioneze un astfel de proces de mobilizare a resurselor, în vreme ce altele se pierd şi sedestructurează.Rezumatul capitoluluiÎn acest capitol am trecut în revistă caracteristicile evenimentelor stresante şi traumatizante pr<strong>in</strong>care pot trece familiile, <strong>in</strong><strong>si</strong>stând asupra reacţiilor membrilor familiei şi ales <strong>si</strong>stemului familial caîntreg la acestea. Cele mai semnificative evenimente traumatizante pe care le-am analizat sunt:abuzul, del<strong>in</strong>cvenţa, decesul, separarea membrilor pr<strong>in</strong> pără<strong>si</strong>re sau divorţ, şomajul, sărăcia, boalaunui membru. Pr<strong>in</strong>cipalele efecte ale traumelor familiale sunt: alterarea relaţiilor d<strong>in</strong>tre membriifamiliei, alterarea ierarhiilor şi a structurii de putere, patologizarea graniţelor şi a coaliţiilor,blocarea evoluţiei <strong>si</strong>stemului familial, modificarea structurii familiei sau dezmembrarea familiei,perturbarea relaţiilor familiei cu mediul.Glosar de termeni folo<strong>si</strong>ţiEvenimenttraumatizantFamilie rezilientăTraumăŢap ispăşitorevenimente care se află în afara orizontului normal de aşteptare şi astfelreprez<strong>in</strong>tă pentru aproape toţi oamenii un stres sever (DSM IV-R).familie care mobilizează în mod eficient resursele personale şi sociale carăspuns la risc sau amen<strong>in</strong>ţare, mobilizare ce duce la rezultate mentale saufizice pozitive, şi/sau rezultate sociale pozitive.pierdere p<strong>si</strong>hică; rană p<strong>si</strong>hică; o experienţă vitală de discrepanţă întrefactorii <strong>si</strong>tuaţionali amen<strong>in</strong>ţători şi capacităţile <strong>in</strong>dividuale de stăpânire,care este însoţită de sentimente de neajutorare şi abandonare lip<strong>si</strong>tă deapărare şi care duce astfel la o prăbuşire de durată a înţelegerii de s<strong>in</strong>e şide lume (G. Fischer, P. Riedesser, 1998, p. 77).membru al familiei acuzat şi responsabilizat pentru problemele familiei,deşi responsabilitatea este a tuturor membrilor.Exerciţii şi teme pentru sem<strong>in</strong>ar1. Analizează un eveniment stresant pr<strong>in</strong> care a trecut familia ta şi stabileşte care au fostmodalităţile de reacţie ale membrilor familiei şi a familiei în ansamblu.2. Ai următorul caz: o familie compusă d<strong>in</strong> mamă, tată, un băiat de 10 ani şi o fată de 6 ani. Ambiipăr<strong>in</strong>ţi au serviciu, cu program de la 9 la 18. Fetiţa urmează să <strong>in</strong>tre şi ea la şcoală. Băiatul trececlasa a IV-a. De doi ani băiatul merge s<strong>in</strong>gur la şcoală, iar îna<strong>in</strong>te mergea cu bunica. Bunica între59
- Page 1 and 2:
DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4:
seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6:
Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10: Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12: • Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14: MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16: În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17: independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21: importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85: cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87: sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89: CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91: • ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93: Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95: CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97: indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99: 2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101: • Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103: 3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105: • Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107: Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109:
Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111:
MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113:
27. MINULESCU, M., Introducere în