D<strong>in</strong>tre toate evenimentele cu care se confruntă omul de-a lungul vieţii, moartea este unuld<strong>in</strong>tre cele mai nedorite, <strong>in</strong>explicabile, şi terifiante. El nu produce doar teamă profundă, ci osufer<strong>in</strong>ţă cu atât mai accentuată, cu cât persoana care decedează este mai semnificativă pentru ceirămaşi. Cu toate acestea, moartea ne pune în faţă o serie de întrebări, de provocări care neforţează să modificăm ceva în noi, să schimbăm şi chiar să ne dezvoltăm. A pierde pe c<strong>in</strong>eva sauceva (nu doar pr<strong>in</strong> deces) ne obligă să ne raportăm diferit la ceea ce rămâne, să schimbămpriorităţile, să ne cont<strong>in</strong>uăm diferit viaţa, să evoluăm.Elementele pe care le con<strong>si</strong>derăm a fi cele mai importante pentru analiza semnificaţieifenomenului morţii şi pentru analiza reacţiilor de doliu pe care le au <strong>in</strong>divizii şi familiile sunt:• Apartenenţa religioasă – persoane aparţ<strong>in</strong>ând diferitelor culte religioase vor avea atitud<strong>in</strong>işi cred<strong>in</strong>ţe diferite în faţa fenomenului morţii, şi deci şi comportamente diferite, ceea ceînseamnă că pot <strong>in</strong>tegra experienţa (în limbaj curent pot trece peste sau îşi pot reveni) mairapid sau mai lent. Aici un loc aparte îl au ritualurile de trecere specifice fiecărui cultreligios (slujbele religioase, ritualul înmormântărilor, al pomenilor, al rugăciunilor etc.).• Tipul de cultură generală sau profe<strong>si</strong>onală – vom observa, de exemplu, concepţii diferitedespre fenomenul morţii la persoanele care deţ<strong>in</strong> <strong>in</strong>formaţii majoritare d<strong>in</strong> domeniulmedical (mai ales cele care lucrează chiar cu persoane muribunde) faţă de cele carecunosc mai multe d<strong>in</strong> domeniul tehnic. Acest fapt se va reflecta cu <strong>si</strong>guranţă în reacţiilelor la pierderea unei persoane dragi.• Nivelul de educaţie – <strong>in</strong>fluenţează şi el semnificaţia pe care persoana o acordă morţii, înstrânsă legătură cu tipul de cultură. De regulă, în societatea noastră nu prea se vorbeştedespre moarte, aceasta fi<strong>in</strong>d oarecum negată, şi deci nu se fac nici un fel de pregătiripentru acest moment important al existenţei umane. Totuşi, există comunităţi unde, deşieducaţia se rezumă la cea oferită de familie şi comunitate, se vorbeşte mai mult despreacest fenomen şi se construiesc atitud<strong>in</strong>i specifice faţă de el, cu rolul de a ajutasupravieţuitorii să îşi cont<strong>in</strong>ue viaţa. Moartea este văzută ca un alt fenomen natural, ca ş<strong>in</strong>aşterea, de exemplu, şi ca urmare sunt construite ritualuri specifice.De asemenea, la acordarea unei semnificaţii fenomenului morţii, dar şi la efectele acesteiaasupra membrilor familiei contribuie şi contextul în care aceasta surv<strong>in</strong>e. Contextul va conţ<strong>in</strong>eaproape întotdeauna diferite elemente care vor am<strong>in</strong>ti de persoana dispărută şi va constitui uneoriun motiv pentru rudele sale de a nu reuşi să <strong>in</strong>tegreze experienţa de pierdere. În felul acesta elrămâne în trecut, fără po<strong>si</strong>bilitatea de a se ancora în prezent. Am identificat cel puţ<strong>in</strong> 4 tipuri decontexte care pot <strong>in</strong>fluenţa reacţiile supravieţuitorilor:• Fizic – de ex. acasă, la muncă, în vacanţă;• Temporal – de ex. dim<strong>in</strong>eaţa, seara, noaptea• Social – s<strong>in</strong>gur, în familie, cu prietenii• Spiritual – de sărbători (Crăciun, Paşti, ziua de naştere/onomastică)La fel de important în înţelegerea familiilor îndoliate este tipul morţii. Pr<strong>in</strong> tipul morţiiînţelegem modalitatea pr<strong>in</strong> care a survenit moartea membrului. În literatura de specialitate segăsesc d<strong>in</strong> când în când nişte încercări de a tipologiza pierderile sau decesele. Am încercat maijos să facem o s<strong>in</strong>teză, adăugând însă şi cred<strong>in</strong>ţele populare, care credem că sunt la fel de52
importante în procesul terapeutic, deoarece oamenii v<strong>in</strong> la terapie cu propriile concepţii (sauteorii implicite) despre moarte şi viaţă.Identificarea acestor tipuri, care nu sunt neapărat <strong>in</strong>dependente unul de celălalt, ajută laînţelegerea reacţiilor particulare pe care le prez<strong>in</strong>tă supravieţuitorii şi la stabilirea unor ipoteze şila ghidarea procesului terapeutic pr<strong>in</strong> efectele diferite pe care fiecare tip le poate avea asuprasupravieţuitorilor.• aşteptate vs. neaşteptate - de ex. moartea unui păr<strong>in</strong>te sau bunic ce suferă de o boală<strong>in</strong>curabilă este o moarte aşteptată, în timp ce moartea acestuia datorată unui accident, decirculaţie, muncă sau casnic, este una neaşteptată;• fireşti vs. nefireşti - moartea este un fenomen firesc, care se întâmplă fără ca noi să îlputem împiedica, dar putem accepta mai uşor acest aspect doar în cazul oamenilor învârstă; dacă moare un copil, oamenii t<strong>in</strong>d să con<strong>si</strong>dere că această moarte este nefirească,deoarece este contrară legilor firii;• subite vs. lente - moartea subită apare, de regulă în cazul unei persoane care a fost decurând diagnosticată cu o boală <strong>in</strong>curabilă şi la care procesul decurge extrem de rapid, întimp ce dacă procesul decurge în timp, putem vorbi de morţi lente, fapt ce permite ooarecare pregătire pentru momentul f<strong>in</strong>al;• violente vs. neviolente - dacă moartea surv<strong>in</strong>e în timpul unui accident sau persoana estevictima unui homicid, se vorbeşte de morţi violente, iar în cazul unei morţi care surv<strong>in</strong>e întimpul somnului putem vorbi de o moarte neviolentă. Homicidul şi suicidul sunt tipuri demoarte violentă, neanticipată de cele mai multe ori şi nefirească. În aceste cazuri, trebuieavut în vedere că reacţiile supravieţuitorilor vor fi o mixtură de PTSD (stresposttraumatic) şi doliu, adică va fi vorba de un doliu complicat.• bune vs. rele – în popor se vorbeşte de morţi bune, atunci când ele nu implică sufer<strong>in</strong>ţamuribundului sau când persoana moare de bătrâneţe, în timp ce acele morţi care suntprecedate de sufer<strong>in</strong>ţă crescută sunt catalogate drept rele;• dorite vs. nedorite - există cazuri când moartea unui om aflat într-o mare sufer<strong>in</strong>ţă estedorită de cei d<strong>in</strong> preajma sa pentru a curma sufer<strong>in</strong>ţa tuturor celor implicaţi; se leagă multşi de controversatul subiect al eutana<strong>si</strong>ei. Totuşi, trebuie avute în vedere aici sentimentelede culpă ce apar întotdeauna în astfel de <strong>si</strong>tuaţii. De asemenea, acest sentiment este cu atâtmai prezent atunci când moartea este dorită, mai mult sau mai puţ<strong>in</strong> conştient, şi nu existăcel puţ<strong>in</strong> în prezent nici o condiţie care să ducă la moartea celui în cauză; totuşi dacămoartea acestuia surv<strong>in</strong>e d<strong>in</strong> cauze <strong>in</strong>dependente de cel care a dorit moartea, apare, deregulă, un val imens de sentimente şi gânduri de autoculpabilizare, mai ales în condiţii deimaturitate emoţională când reapare gândirea magică de tipul „eu am cauzat moarteapentru că a fost un moment când am dorit să fie mort”.Evident, familiile vor fi mult mai afectate şi membrii lor vor putea fi profund afectaţi dacămoartea membrului de familie va fi violentă, sau neaşteptată, sau nefirească. Efectele negativecele mai puternice se înregistrează, de regulă, la decesul copiilor.De asemenea, atunci când o familie pierde un membru al său, aceasta nu este s<strong>in</strong>gurapierdere. La ea se mai adaugă şi:1. Pierderea viselor şi speranţelor faţă de acea persoană;2. Pierderea unui statut (social/economic);3. Pierderea căm<strong>in</strong>ului (sau a ideii de căm<strong>in</strong>);4. Pierderea suportului emoţional d<strong>in</strong> partea persoanei decedate;53
- Page 1 and 2: DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4: seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6: Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10: Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12: • Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14: MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16: În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17: independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21: importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85: cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87: sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89: CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91: • ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93: Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95: CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97: indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99: 2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101: • Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103:
3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105:
• Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107:
Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109:
Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111:
MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113:
27. MINULESCU, M., Introducere în