sexuale, dar nu e obligatoriu să se ajungă la actul sexual. Acest tip de <strong>in</strong>timitate presupunesăruturi, îmbrăţişări, at<strong>in</strong>geri, dans, jocuri erotice, îmbăierea împreună etc. evident, ea esteconectată profund cu dragostea erotică, nu cu cea păr<strong>in</strong>tească, fraternă, amicală sau cea narci<strong>si</strong>că.De asemenea, aşa cum spuneam şi mai sus, dragostea erotică trebuie să ajungă la maturitatepentru a facilita <strong>in</strong>timitatea sexuală.Intimitatea fizică (nonsexuală) reprez<strong>in</strong>tă nevoia de apropiere fizică de partener, fără a aveavreo tentă sexuală. Presupune at<strong>in</strong>gere sau <strong>si</strong>mple îmbrăţişări, mersul de mână, dans, masajenonsexuale etc.Intimitatea spirituală presupune nevoia de a împărtăşi partenerului gândurile, sentimentele,cred<strong>in</strong>ţele şi experienţele referitoare la religie, supranatural şi aspectele spirituale ale existenţei,viaţă moarte, valori morale, etc. Spiritualitatea este o chestiune foarte personală. De aceea, estenevoie de o mare deschidere d<strong>in</strong> partea ambilor parteneri pentru a ajunge la acest tip de <strong>in</strong>timitate,deoarece ea nu înseamnă că cei doi împărtăşeşsc aceleaşi valori, idei, practici.Intimitatea estetică reprez<strong>in</strong>tă nevoia şi dor<strong>in</strong>ţa de a împărtăşi cu partenerul sentimentele,gândurile, cred<strong>in</strong>ţele, valorile, experienţele pe care persoana le con<strong>si</strong>deră frumoase, la caresufletul rezonează sau <strong>in</strong>spiră. M<strong>in</strong>unile naturii, <strong>si</strong>mple (un fulg de nea) sau complexe(cosmosul), pot fi baza unei asemenea <strong>in</strong>timităţi. Alte exemple sunt muzica, poezia, literatura,pictura, sculptura arhitectura <strong>si</strong> alte forme de expre<strong>si</strong>e artistică. Acest tip de <strong>in</strong>timitate nu seasociază şi nu este preludiu pentru nici un alt tip de <strong>in</strong>timitate. Este o experienţă care se trăieşte,se împl<strong>in</strong>eşte pr<strong>in</strong> ea însăşi.Intimitatea socială şi recreaţională este nevoia de a se angaja în activităţi şi experienţeplăcute şi de joc cu partenerul. Include activităţi precum: schimbul de glume şi povestiri haioase,împărtăşirea evenimentelor curente de viaţă, luatul meselor împreună, practicarea de sporturi şijocuri, dansatul de plăcere etc. aceste activităţi pot <strong>in</strong>clude şi prieteni comuni sau rude.Intimitatea temporală implică timpul pe care fiecare partener va dori să îl petreacă zilnic cucelălalt pentru activităţi <strong>in</strong>time. Această cantitate de timp va fi diferită pentru cei doi parteneri.Pentru unele persoane 15-20 de m<strong>in</strong>ute pot fi suficiente, în timp ce pentru altele două ore nu vorfi suficiente.Comunicarea, cum spuneam şi mai devreme, poate stimula sau dim<strong>in</strong>ua <strong>in</strong>timitateacuplului. Stimulativă este comunicarea directă a nevoilor şi dor<strong>in</strong>ţelor fiecărui partener, adicăatunci când mesajele sunt clare, directe şi s<strong>in</strong>cere. Inhibitive sunt: mesajele m<strong>in</strong>c<strong>in</strong>oase - partenerii pot m<strong>in</strong>ţi fie ca să se apere de eventualele refuzuri sauconflicte, fie pot avea tulburări de caracter. În ambele cazuri însă m<strong>in</strong>ciunile erodeazăsentimentele de încredere şi iubire d<strong>in</strong>tre cei doi. mesajele confuze - când mesajele sunt neclare, putând avea mai multe înţelesuri. Deexemplu, dacă soţul îi spune soţiei sale într-o zi „În sfârşit mi-au dat o primă con<strong>si</strong>stentă.Acum ne permitem să ne facem de cap” – în acest caz, soţia nu va şti cu exactitate dacă else referă la mult-visata călătorie de la sfârşitul săptămânii despre care au tot vorbit sau laa-şi cumpăra frigiderul de care au nevoie; mesajele paradoxale – sunt cele care exprimă două idei opuse în acelaşi timp. Deexemplu, un soţ dom<strong>in</strong>ator şi agre<strong>si</strong>v care îi cere soţiei să îşi exprime mai clar şi mai desop<strong>in</strong>iile proprii sau o soţie care plânge în urma unei certe cu soţul îi spune acestuia să nuţ<strong>in</strong>ă cont de plânsul ei. mesajele agre<strong>si</strong>ve – sunt cele care jignesc, ridiculizează, critică, mesajele <strong>in</strong>congruente36
Gerard Leleu vorbeşte şi el clar şi pe înţeles despre <strong>in</strong>timitatea în cuplu, care de altfel seconstituie ca fundament pentru <strong>in</strong>timitatea familială; merită să menţionez aici ceea ce el con<strong>si</strong>derăcondiţii pentru o bună <strong>in</strong>timitate p<strong>si</strong>hică: autocunoaşterea; încrederea în s<strong>in</strong>e şi <strong>in</strong>timitatea cu s<strong>in</strong>e; a trăi în prezent, adică „aici şi acum”; îndepărtarea barierelor fizice (mirosuri neplăcute, atmosferă neprielnică, elim<strong>in</strong>area saudim<strong>in</strong>uarea complexelor corporale etc.); îndepărtarea barierelor p<strong>si</strong>hice (în special temerile); crearea cadrului pentru dezvoltarea şi manifestarea senzualităţii.Mai multe detalii găseşti cit<strong>in</strong>d cărţile sale apărute la Editura Trei (vezi bibliografiasuplimentară).4. Abordarea transgeneraţională a familieiÎn cadrul acestor abordărilor transgeneraţionale, locul cel mai important îl ocupă teoria luiMurray Bowen, denumită, după numele său, teoria (şi terapia) boweniană.Murray Bowen, medic cu specializare în p<strong>si</strong>hiatrie, şi-a făcutrezidenţa la faimoasa cl<strong>in</strong>ică Menn<strong>in</strong>ger (Menn<strong>in</strong>ger Cl<strong>in</strong>ic),recunoscută pentru orientarea sa p<strong>si</strong>hanalitică. Aici, Bowen adevenit d<strong>in</strong> ce în ce mai nesatisfăcut de conceptele p<strong>si</strong>hanaliticecare nu puteau fi validate pr<strong>in</strong> metode şti<strong>in</strong>ţifice acceptate în modconvenţional. Ca urmare, el a început să dezvolte o nouă teorie„concepută să corespundă în mod precis cu pr<strong>in</strong>cipiile evoluţiei şicu omul ca fi<strong>in</strong>ţă evolutivă” (Kerr & Bowen, 1988, p. 360). Bowenşi-a perfecţionat teoria şi după mutarea sa la Institutul Naţionalpentru Sănătate Mentală (INSM) în Bethesda, Maryland, în 1954.La INSM, Bowen a admis familii întregi în secţia de cercetarep<strong>si</strong>hiatrică. Cercetarea acestor familii a fost ghidată de teoriaboweniană, şi, astfel, teoria a fost ext<strong>in</strong>să şi modificată de fiecaredată când specialiştii se confruntau cu <strong>in</strong>formaţii noi sau<strong>in</strong>compatibile. În timpul celor c<strong>in</strong>ci ani la INSM, cercetarea luiBowen s-a centrat pe familiile cu copii schizofreni, şi în particularpe relaţia <strong>si</strong>mbiotică observată între mame şi copiii lor. În f<strong>in</strong>al,teoria s-a dezvoltat pentru a <strong>in</strong>clude întreaga familie, adresându-seşi altor tipuri de familii.Esenţa teoriei boweniene este alcătuită d<strong>in</strong> opt concepte fundamentale. Aceste concepte<strong>in</strong>terrelaţionate construiesc „piatra de temelie” (Walsh, 1996) a teoriei, şi anume <strong>si</strong>stemulemoţional.Sistemul emoţional <strong>in</strong>clude „forţa pe care biologia o def<strong>in</strong>eşte ca <strong>in</strong>st<strong>in</strong>ct, reproducere,activitate automată controlată de <strong>si</strong>stemul nervos autonom, stări emoţionale subiective şisentimente şi forţele care guvernează <strong>si</strong>stemele de relaţie… În termeni largi, <strong>si</strong>stemul emoţionalguvernează «dansul vieţii» în toate lucrurile vii”. (Bowen, 1975, p. 380).37
- Page 1 and 2: DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4: seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6: Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10: Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12: • Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14: MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16: În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17: independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21: importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85: cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87:
sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89:
CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91:
• ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93:
Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95:
CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97:
indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99:
2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101:
• Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103:
3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105:
• Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107:
Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109:
Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111:
MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113:
27. MINULESCU, M., Introducere în