NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia de familie – concepte şi metode, traducere şi publicareautorizată de Asociaţia de terapie familială, 2005, orig<strong>in</strong>al publicată de Allyn & Bacon, 2004.OSTERRIETH, P., Copilul şi familia, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973.TUCICOV-BOGDAN, A., (coord.), Vocaţia familiei în dezvoltarea comunicării <strong>in</strong>teretnice înRomânia, Fundaţia „ARMONIA” pentru familiile etnic mixte d<strong>in</strong> România, Bucureşti, 1996.VINCENT, R., Cunoaşterea copilului, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972.VOINEA, M., Sociologia familiei, Tipografia Univer<strong>si</strong>tăţii Bucureşti, Bucureşti, 1993.26
CAPITOLUL 3Caracteristicile vieţii de familieÎn acest capitol plec de la premisa că familia este un <strong>si</strong>stem d<strong>in</strong>amic, ea cunoaştetransformări permanente. Membrii ei se dezvoltă, evoluează împreună şi adaugă noi elementecare îmbogăţesc viaţa familială. Îţi voi prezenta câteva d<strong>in</strong>tre concepţiile referitoare la ciclul vieţiifamiliale, câteva procese familiale semnificative şi mă opresc mai mult la abordareatransgeneraţională a familiei (a lui Murray Bowen) pe care o con<strong>si</strong>der extrem de <strong>in</strong>teresantă şi deutilă în înţelegerea p<strong>si</strong>hologiei familiei. Mi-aş dori ca la f<strong>in</strong>alul studiului acestui capitol săcunoşti:- care sunt pr<strong>in</strong>cipalele etape pr<strong>in</strong> care trece o familie şi care sunt caracteristicile specificefiecărei etape;- să caracterizezi procesul comunicării în familie;- să înţelegi de ce este abordarea lui Murray Bowen atât de importantă;- să poţi def<strong>in</strong>i şi pune în practică noţiunea de diferenţiere a s<strong>in</strong>elui şi toate celelalt concepteale orientării transgeneraţionale;- să poţi construi şi <strong>in</strong>terpreta sumar o genogramă;1. Etapele vieţii familialeFamilia este un <strong>si</strong>stem deschis, viu, cu <strong>in</strong>fluenţe multe şi diverse d<strong>in</strong> partea mediului ş<strong>in</strong>umeroase tipuri de <strong>in</strong>teracţiuni cu acesta. Sistemul familial niciodată nu rămâne la fel; el seschimbă de la un moment la altul în funcţie de evenimentele care apar în <strong>in</strong>teriorul şi exteriorulfamiliei. El trebuie să se restructureze şi reorganizeze în funcţie de:• apariţia sau dispariţia unora d<strong>in</strong>tre membrii ei (naşterea copiilor a nepoţilor, decesul,căsătoria copiilor, revenirea după un divorţ a copilului în cuibul familiei de orig<strong>in</strong>e);• creşterea şi dezvoltarea membrilor (copilul mic, adolescentul, conşietentizarea roluluiparental de către păr<strong>in</strong>te, îna<strong>in</strong>tarea în vârstă etc.,);• apariţia unor evenimente aşteptate sau neaşteptate (<strong>in</strong>trarea copilului la grăd<strong>in</strong>iţă sauşcoală, divorţul, pen<strong>si</strong>onarea păr<strong>in</strong>ţilor, obţ<strong>in</strong>erea unui loc de muncă pentru păr<strong>in</strong>te, oboală etc.);Deci, o schimbare într-o generaţie determ<strong>in</strong>ă schimbări şi în celelalte generaţii.Transformările care au loc într-un susb<strong>si</strong>stem familial <strong>in</strong>fluenţează şi celelalte sub<strong>si</strong>steme.Important este să reţii că schimbările pr<strong>in</strong> care trece o familie nu se fac în mod l<strong>in</strong>, ci, dimpotrivă,în salturi, unoeri presupunând chiar zguduiri, care pot fi plăcute sau dureroase, dar aproapeîntotdeauna stresante.De exemplu, atunci când copilul merge la şcoală, toţi ceilalţi membrii ai familiei îşi vorschimba programul, atitud<strong>in</strong>ile şi comportamentele unul faţă de altul. De asemenea, problemelede comunicare şi relaţionale pe care o fată adolescentă de 15 ani le are cu păr<strong>in</strong>ţii săi se pot datora<strong>in</strong>teracţiunii mai multor factori: adaptării ei la adolescenţă; crizei de 40 de ani a tatălui;îngrijorării mamei sale pentru o boală proprie sau a unui păr<strong>in</strong>te. Sau, după plecarea copiilor deacasă şi restabilirea echilibrului şi a vieţii în doi a păr<strong>in</strong>ţilor, ei pot fi confruntaţi cu întoarcereacopilului în urma unui divorţ şi asta va presupune o nouă şi dificilă sarc<strong>in</strong>ă parentală.27
- Page 1 and 2: DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4: seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6: Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10: Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12: • Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14: MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16: În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17: independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21: importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77:
2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79:
Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81:
a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83:
animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85:
cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87:
sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89:
CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91:
• ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93:
Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95:
CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97:
indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99:
2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101:
• Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103:
3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105:
• Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107:
Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109:
Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111:
MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113:
27. MINULESCU, M., Introducere în