Este def<strong>in</strong>ită şi ca o dragoste a acţiunii, presupunând ajutorare, a face b<strong>in</strong>e, a avea compa<strong>si</strong>unepentru celălalt, fi<strong>in</strong>d mai curând o atitud<strong>in</strong>e şi un comportament motivat spiritual, şi aproapedeloc emoţie.D<strong>in</strong>colo de aceste modalităţi, putem diferenţia între o dragoste sau iubire imatură şi unamatură. Iubirea imatură se caracterizează pr<strong>in</strong>tr-o <strong>in</strong>tenistate mare, pr<strong>in</strong>tr-un amestec dedependenţe şi deci de aştepări ca partenerul să satisfacă mult d<strong>in</strong> nevoile personale; este de faptdragostea fuzională, despre care vorbeşte M. Bowen şi D. Schnarck, cel care a aplicat concepţiaboweniană la relaţiile erotice sexuale ale cuplurilor. Astfel, dragostea imatură este specificăadolescenţilor şi t<strong>in</strong>erilor. O dată cu maturizarea emoţională, cu dezvăluirea reciprocă apartenerilor şi dezvoltarea încrederii în s<strong>in</strong>e şi în partener, apare şi drasgostea matură. Dragosteamatură este mai puţ<strong>in</strong> <strong>in</strong>tensă (nu îţi „dă fluturi în stomac”), dar este mult mai profundă; implicăîncredere, respect şi acceptarea partenerului aşa cum este el (fără tend<strong>in</strong>ţe de a-l schimba, a-lcontrola sau manipula); presupune a te bizui pe partener, în orice <strong>si</strong>tuaţie, <strong>in</strong>diferent dacă este saunu de acord cu t<strong>in</strong>e, dacă îi place sau nu; ştii că este acolo şi te va ajuta în ceea ce faci; presupuneşi admiraţie şi valorizarea partenerului aşa cum este el. B<strong>in</strong>enţeles, la o astfel de dragoste ajungpersoanele care se iubesc şi pe s<strong>in</strong>e, persoane cu un eu b<strong>in</strong>e diferenţiat, care pot să fie autonomeşi totuşi să fie implicate emoţional în relaţia cu partenerul.Multe relaţii de cuplu trec de la dragostea imatură la cea matură. Altele se destramă înaceastă tranziţie d<strong>in</strong> cauza <strong>in</strong>capacităţii unuia sau ambilor parteneri de a iubi matur. Trecerea nuse face uşor, ci dimpotrivă cu conflicte, sufer<strong>in</strong>ţe adaptări. De altfel, Erich Fromm con<strong>si</strong>dera căiubirea este o artă, un mod de a trăi în artă” şi milita pentru învăţarea acestei arte aşa cum seprocedează în oricare artă (muzică pirctură etc.). Ccea ce ajută însă la transformarea iubiriiimature în iubire matură, după Fromm sunt:• Discipl<strong>in</strong>a – adică angajarea responsabilă a timpului şi eu-lui personal;• Concentrarea – asupra partenerului, pentru a-l putea cunoaşte şi înţelege;• Răbdarea – e nevoie de exerciţiu, în timp şi treptat, pentru a învăţa să iubeşti;• Sen<strong>si</strong>bilitatea – legată mult de conştientizarea propriilor erori, fluctuaţii de sentimente şiauto-control;• Depăşirea narci<strong>si</strong>smului – ieşirea d<strong>in</strong> propriul eu, d<strong>in</strong> propriile plăceri, d<strong>in</strong> egocentrism şiegoism şi a manifesta modestie şi disponibilitate în relaţie.De altfel, toţi cei care au ajuns la dragostea matură afirmă că satisfacţia maritală este multmai crescută, că <strong>in</strong>timitatea şi satisfacţia sexuală sunt <strong>in</strong>comparabil mai plăcute şi pl<strong>in</strong>e desatisfacţii decât în timpul îndrăgostirii sau la t<strong>in</strong>ereţe.IntimitateaDennis Bagarozzi, doctor în p<strong>si</strong>hologie şi con<strong>si</strong>lier care a lucrat cu cupluri mai b<strong>in</strong>e de 30de ani, în cartea sa „Stimularea <strong>in</strong>timităţii maritale” publicată în 2001 pleacă în studiul său asupra<strong>in</strong>timităţii în cuplu de la def<strong>in</strong>iţia dată de Dicţionarul Random House al limbii engleze. Acestadef<strong>in</strong>eşte <strong>in</strong>timitatea ca „relaţie personală apropiată, familară şi de regulă afectuoasă sau dedragoste cu o altă persoană care presupune o cunoaştere detaliată sau o înţelegere profundă aceleilalte persoane, precum şi o exprimare activă a gândurilor şi sentimentelor ce oferă o bazăpentru familiaritate” (apud D. Bagarozzi, 2001, p. 5). Bagarozzi concluzionează că <strong>in</strong>timitateaeste „un proces <strong>in</strong>teractiv care conţ<strong>in</strong>e o serie de componente b<strong>in</strong>e structurate şi <strong>in</strong>terrelaţionate”34
în centrul acestora stau „cunoaşterea, înţelegerea, acceptarea celuilalt şi aprecierea modului unical partenerului de a vedea lumea” (D. Bagarozzi, 2001, p. 56).Acelaşi autor menţionează ca <strong>in</strong>timitatea este o nevoie umană de bază, ce derivă d<strong>in</strong>nevoia fundamentală de supravieţuire, de ataşament. Acest lucru poate fi observat cu relativăuşur<strong>in</strong>ţă la persoanele care au fost private în perioada imediat după naştere de un ataşament bunfaţă de mamă şi care devenite adulte, au dificultăţi de dezvoltare a <strong>in</strong>timităţii (A<strong>in</strong>sworth, Blehar,Waters, Wall, 1978, Bowlby, 1969, 1973, 1988, Horner, 1984). Nevoia de <strong>in</strong>timitate poate ficonceptualizată, d<strong>in</strong> punctul de vedere al dezvoltării, ca o manifestare mai matură, maidiferenţiată şi mai avansată a nevoii biologice universale de apropiere, de contact cu o altă fi<strong>in</strong>ţăumană. De aceea, această nevoie de <strong>in</strong>timitate va varia în <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tate de la o persoană la alta,astfel încât, în fiecare cuplu, partenerii vor avea nevoi de <strong>in</strong>timitate diferite atât per global, cât şipe fiecare componentă a <strong>in</strong>timităţii în parte.D. Bagarozzi (2001, p. 6-14) vorbeşte de nouă componente ale <strong>in</strong>timităţii:1. <strong>in</strong>timitate emoţională2. <strong>in</strong>timitate p<strong>si</strong>hologică3. <strong>in</strong>timitate <strong>in</strong>telectuală4. <strong>in</strong>timitate sexuală5. <strong>in</strong>timitate fizică (non-sexuală)6. <strong>in</strong>timitate spirituală7. <strong>in</strong>timitate estetică8. <strong>in</strong>timitate socială şi recreaţională9. <strong>in</strong>timitate temporalăIntimitatea emoţională reprez<strong>in</strong>tă nevoia de a comunica şi împărtăşi cu partenerul toatesentimentele, atât pe cele pozitive, cât şi pe cele negative. Există câteva limite care pot <strong>in</strong>fluenţamanifestarea acestui tip de <strong>in</strong>timitate: cred<strong>in</strong>ţa că numai sentimentele pozitive trebuiemanifestate, sau dimpotrivă că, doar cele negative, pentru a şti ce trebuie să îmbunătăţeşti;cred<strong>in</strong>ţa că doar anumite tipuri de sentimente pozitive sau negative pot fi exprimate, de ex, doarbucuria şi iubirea, dar nu şi fericirea sau excitarea, sau doar tristeţea şi frustrarea, dar nu şi furiasau ura.Intimitatea p<strong>si</strong>hologică reprez<strong>in</strong>tă nevoia de a comunica, împărtăşi şi conecta cu o altă fi<strong>in</strong>ţăumană pr<strong>in</strong> dezvăluirea caracteristicilor propriului s<strong>in</strong>e, caracteristici semnificative şi foartepersonale, cum ar fi speranţele, visele, fanteziile, aspiraţiile, dar şi propriile îndoieli, nemulţumiri,temeri, probleme, <strong>in</strong>securităţi, conflicte <strong>in</strong>terioare cu partenerul. Acest tip de <strong>in</strong>timitate nece<strong>si</strong>tă omare putere <strong>in</strong>terioară a celui care împărtăşeşte, deoarece el dev<strong>in</strong>e în astfel de momente foartevulnerabil, dar şi o mare capacitate de susţ<strong>in</strong>ere a celui care ascultă pentru a nu-l răni pepartenerul său. De aceea, încrederea reciprocă este foarte importantă pentru ca această formă de<strong>in</strong>timitate să se manifeste.Intimitatea <strong>in</strong>telectuală este nevoia de a comunica şi împărtăşi cu celălalt ideile importante,gândurile, cred<strong>in</strong>ţele. Ea nu presupune <strong>in</strong>telectualizare sau raţionalizare (cele două mecanisme deapărăre <strong>in</strong>conştiente), orgoliu sau demonstrarea superiorităţii, sau cererea de laudă, recunoaşteresau adulaţie. Toate acestea vor crea distanţă între parteneri şi în nici un caz <strong>in</strong>timitate. Dimpotrivăea presupune capacitatea unui partener de a vedea lumea pr<strong>in</strong> ochii celuilalt, <strong>in</strong>diferent dacă estesau nu de acord cu această perspectivă. Putem spune că este varianta cognitivă a empatiei.Intimitatea sexuală reprez<strong>in</strong>tă nevoia de a comunica, împărtăşi şi exprima cu partenerul acelegânduri, sentimente, dor<strong>in</strong>ţe şi fantezii de natură senzuală şi sexuală. Ea duce la trezirea dor<strong>in</strong>ţei35
- Page 1 and 2: DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4: seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6: Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10: Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12: • Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14: MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16: În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17: independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21: importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85:
cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87:
sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89:
CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91:
• ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93:
Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95:
CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97:
indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99:
2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101:
• Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103:
3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105:
• Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107:
Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109:
Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111:
MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113:
27. MINULESCU, M., Introducere în