Tipurile de relaţie păr<strong>in</strong>te - copil care îşi pun amprenta asupra formării identităţiip<strong>si</strong>hosexuale a adolescenţilor - punctul de vedere al unui renumit analist jungian, de orig<strong>in</strong>ecanadiană, profesor la univer<strong>si</strong>tatea d<strong>in</strong> Quebec, Gabriel Lavallee (1993). (autor Elena Anghel)Cuplul tată – fiicăTatăl tăcut, tatăl <strong>in</strong>cestuos, tatăl puritan şi tatăl tiranic sunt cele patru variante de taţiidentificate de autorul am<strong>in</strong>tit mai sus.Relaţia cu un tată absent facilitează idealizarea acestuia de către fiica sa şi determ<strong>in</strong>ăformarea unei femei care încearcă cu toată fi<strong>in</strong>ţa ei să se facă plăcută, să fie în centrul atenţieituturor. De timpuriu, fetiţa ajunge să creadă că tatăl ei nu-i vorbeşte pentru că nu este destul defrumoasă sau de <strong>in</strong>teligentă, sau destul de bună pentru a fi iubită. Ajunge chiar să se <strong>si</strong>mtăv<strong>in</strong>ovată de tăcerea tatălui şi începe să se subm<strong>in</strong>eze: „Nu sunt <strong>in</strong>teresantă. Nimeni nu mă place.Nimeni nu mă vrea.” D<strong>in</strong> acest moment tânăra începe să-şi ţeasă dest<strong>in</strong>ul amoros, căci, dacă pe deo parte se subestimează, pe de alta idealizează bărbatul şi umple golul cu fantasma pr<strong>in</strong>ţului d<strong>in</strong>poveste. „Într-o zi pr<strong>in</strong>ţul meu va veni” s-ar putea traduce în multe cazuri: „într-o zi tatăl meu vaveni, îmi va vorbi şi în sfârşit voi exista ca femeie.” Este evident că în această <strong>si</strong>tuaţie primele eirelaţii vor avea un f<strong>in</strong>al catastrofal, deoarece nici un bărbat nu va putea înlocui o imag<strong>in</strong>e idealăde bărbat. Sentimentul de a nu fi valoroasă şi de a nu fi niciodată o femeie dorită o va marcaîntreaga viaţă, iar şansele ca ea să aibă o viaţă de cuplu armonioasă sunt aproape <strong>in</strong>existente.Tatăl <strong>in</strong>cestuos, este cel care determ<strong>in</strong>ă, de asemenea, mari probleme în asumarea şimanifestarea rolurilor de sex adolescentelor. Victima abuzurilor sexuale este afectată grav atât înidentitatea ei sexuală cât şi în ceea ce priveşte sentimentul ei de a exista. Acestor persoane le estefoarte greu să rămână în contact cu propria lor vieţuire şi să întreţ<strong>in</strong>ă relaţii de <strong>in</strong>timitate cu ceiapropiaţi. Această dificultate de a exista trădează o preţuire de s<strong>in</strong>e care a fost total distrusă degestul tatălui său. Când o fiică este victima unui <strong>in</strong>cest, <strong>in</strong>tegritatea ei corporală este extrem deafectată, încât riscul de a se oferi oricărui bărbat este foarte mare. Studiile dovedesc cămajoritatea prostituatelor sunt victime ale <strong>in</strong>cestului. Pentru că nu au fost respectate, nu izbutescnici ele însele să se respecte. Adesea îşi urăsc tatăl şi pe toţi bărbaţii care le sunt clienţi. Poate sădev<strong>in</strong>ă exhibiţionistă. Pentru a nu-i aparţ<strong>in</strong>e tatălui, decide să se ofere privirii tuturor.Incestul afectiv este şi el extrem de dăunător pentru construirea identităţii p<strong>si</strong>hosexuale afetei. Tatăl parazitează viaţa sexuală a fiicei, fi<strong>in</strong>d <strong>in</strong>capabil s-o lase să-şi trăiască s<strong>in</strong>gură viaţaproprie. Este cazul copiilor parentificaţi – cei nevoiţi să dev<strong>in</strong>ă păr<strong>in</strong>ţii propriilor păr<strong>in</strong>ţi. Aceşticopii nu se pot separa de păr<strong>in</strong>ţi pentru că se <strong>si</strong>mt culpabili dacă i-ar abandona. Relaţiile pe care levor avea vor fi cu persoane extrem de dependente, la fel ca şi păr<strong>in</strong>ţii lor.Tatăl puritan se află la antipodul tatălui <strong>in</strong>cestuos. Acest puritanism exacerbat este motivatde aceeaşi dor<strong>in</strong>ţă <strong>in</strong>cestuoasă. La tatăl <strong>in</strong>cestuos există trecerea la act, la tatăl puritan se<strong>in</strong>staurează <strong>in</strong>terdicţia sau nevoia de <strong>in</strong>hibiţie a actului. În marea majoritate a cazurilor tatăl nu seat<strong>in</strong>ge de fiica sa adolescentă. Această răceală şi mai ales tăcerea care o însoţeşte au efecte nefasteasupra fiicei sale. Pr<strong>in</strong>tr-un astfel de comportament tatăl îi poate provoca fetei sale adolescentăprima şi cea mai mare sufer<strong>in</strong>ţă d<strong>in</strong> iubire. Când ea începe să dev<strong>in</strong>ă femeie, când e mândră că însfârşit seamănă mamei, un bărbat, pr<strong>in</strong> tăcerea lui, îi spune că atributele ei par a fi periculoase.Două tipuri de reacţii ale fetei putem înregistra în acest caz: fie îşi pune farmecele înevidenţă pentru a seduce şi a atrage atenţia, fie, dimpotrivă, încearcă să refuze diferenţa sexualăpurtând veşm<strong>in</strong>te suficient de largi pentru a-şi acoperi rotunjimile şi a-şi ascunde, în felul acesta,fem<strong>in</strong>itatea.78
Aşadar, erosul patern, când se manifestă în mod adecvat este un factor determ<strong>in</strong>ant înevoluţia unei fete. El ajută la dezvoltarea unui animus pozitiv, care susţ<strong>in</strong>e încrederea în s<strong>in</strong>e şispiritul de <strong>in</strong>iţiativă. Indiferent că este absent fizic, absent cu gândul, distant, sau de-a dreptulabuziv, relaţia pe care i-o oferă fiicei sale o răneşte, iar ea va adopta comportamente reprezentândreacţii la sufer<strong>in</strong>ţă, dar care n-o vor v<strong>in</strong>deca şi nu-i vor oferi po<strong>si</strong>bilitatea să-şi <strong>in</strong>tegreze oidentitate p<strong>si</strong>hosexuală aducătoare de satisfacţii personale în viaţa de cuplu.Tatăl tiranic sau despotic este cel care îşi terorizează fiicele pr<strong>in</strong> rigiditatea regulilor pecare le impun adolescentelor, d<strong>in</strong> nevoia de a-şi exercita controlul absolut asupra lor, gând<strong>in</strong>du-secă în acest fel le pot proteja mai mult. Nu reuşesc însă decât să-i alimenteze orgoliul de a stăpânişi de a dispune şi de a sădi în <strong>in</strong>ima fiicelor lor puternice sentimente de ură şi dor<strong>in</strong>ţă derăzbunare. Adevărate amazoane ele se vor lupta cu stoicism cu toţi bărbaţii d<strong>in</strong> viaţa lor, nereuş<strong>in</strong>dsă se împl<strong>in</strong>ească ca femei lângă nici unul d<strong>in</strong>tre ei.P<strong>si</strong>hanalista americană, L<strong>in</strong>da Shierse-Leonard, în cartea sa „Fiica tatălui său” surpr<strong>in</strong>deo serie de atitud<strong>in</strong>i pe care femeile le adoptă ca reacţie la traumele provocate de tată. D<strong>in</strong>perspectiva autoarei fetele pot rămâne „eterne adolescente” sau, dimpotrivă, pot devenii„amazoane”Eternele adolescente sunt acele fiice care, private de sprij<strong>in</strong>ul patern în dezvoltarea lorp<strong>si</strong>hologică, rămân prizoniere nevoii lor de a plăcea bărbaţilor sau adoptă o atitud<strong>in</strong>e de revoltă,constru<strong>in</strong>du-şi o armură de nepătruns. Ele îi lasă pe alţii să le creioneze viaţa. Unei astfel de femeiîi este foarte greu să aibă <strong>in</strong>iţiativă şi să ia hotărâri. În loc să acţioneze în propriul ei <strong>in</strong>teres,preferă să se adapteze la schimbările pe care viaţa sau bărbaţii le hotărăsc pentru ea şi serefugiază într-o lume de fantasme când <strong>si</strong>tuaţia dev<strong>in</strong>e prea greu de controlat.L<strong>in</strong>da Shierse-Leonard identifică patru tipuri de eterne adolescente:• păpuşica dulce este cea care deşi pare foarte <strong>si</strong>gură pe ea, fi<strong>in</strong>d mândră şi încrezătoaretrăieşte o permanentă teamă de abandon, angoasa fetei neglijate de tatăl ei. Deşi se poaterevolta uneori, acuzându-şi partenerul, ea va rămâne pa<strong>si</strong>vă şi dependentă.• fata de sticlă este cea care se refugiază în cărţi sau în lumi imag<strong>in</strong>are, <strong>in</strong>vocând pretextulfragilităţii şi hipersen<strong>si</strong>bilităţii şi deven<strong>in</strong>d în felul acesta o fantomă a celei care este.• seducătoarea este fata care trăieşte d<strong>in</strong> pl<strong>in</strong> bucuria momentului prezent, refuzând oricefel de responsabilitate şi de obligaţii, deven<strong>in</strong>d astfel varianta fem<strong>in</strong><strong>in</strong>ă a lui Don Juan. Îiv<strong>in</strong>e deci foarte greu să se angajeze într-o relaţie durabilă. În relaţie cu mama şi tatăl ei,această femeie nu a căpătat <strong>si</strong>mţul propriei valori, iar revolta o împiedică să realizeze orelaţie adevărată cu bărbatul care-i place.• marg<strong>in</strong>ala este cea care se identifică cu un tată ajuns obiect de ruş<strong>in</strong>e, care s-a revoltatîmpotriva societăţii sau a fost resp<strong>in</strong>s de aceasta. Fetiţa a fost mişcată de drama tatălui şi arămas pr<strong>in</strong>să în ea. În orice <strong>si</strong>tuaţie ea va <strong>si</strong>mţi nevoia să critice şi să-şi afirme diferenţa,fi<strong>in</strong>d combativă dar niciodată nu va acţiona în consec<strong>in</strong>ţă. Se va refugia în alcoolism,drog, prostituţie sau s<strong>in</strong>ucidere, fi<strong>in</strong>d extrem de deprimată. Pr<strong>in</strong>tre ele se numără şi celeagresate sexual de tată, fete care nu mai reuşesc să-şi capete respectul de s<strong>in</strong>e.Eternele adolescente suferă, după cum s-a putut observa, de pa<strong>si</strong>vitate, amazoaneleprocedează exact <strong>in</strong>vers, fi<strong>in</strong>d hiperactive. O femeie care a trăit teroarea unui tată tiranic vaîncerca să reuşească în lume uzând de aceeaşi autoritate despotică, ea le va face celorlalţi ceea cetatăl i-a făcut ei, le va impune ceea ce el i-a impus. Amazoanele dev<strong>in</strong> femei ale datoriei şi alepr<strong>in</strong>cipiilor. În loc să caute privirea bărbaţilor, cum fac seducătoarele, ele resp<strong>in</strong>g avansurilemascul<strong>in</strong>e şi merg uneori până la a dispreţui toţi bărbaţii d<strong>in</strong> lume. „Amazoana este o femeie care79
- Page 1 and 2:
DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4:
seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6:
Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8:
CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10:
Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12:
• Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14:
MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16:
În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17:
independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21:
importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23:
materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25:
• exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27:
NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83: animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85: cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87: sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89: CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91: • ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93: Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95: CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97: indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99: 2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101: • Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103: 3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105: • Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107: Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109: Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111: MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113: 27. MINULESCU, M., Introducere în