materiale. Competiţia este mai evidentă la fraţii apropiaţi ca vârstă. Această competiţie nueste negativă, este chiar de dorit, pentru că ea stimulează abilităţile de negociere şi de aface faţă societăţii unde copilul va întâlni foarte mulţi egali, nu doar unul. Contează şisexul copiilor în manifestarea afecţiunii, dar şi a conflictelor: dacă sunt de acelaşi sex,afecţiunea poate fi mai degrabă camaraderească, dar şi contribuie la formarea unortend<strong>in</strong>ţe homosexuale; dacă sunt de sexe diferite, atunci uneori afecţiunea poate fiamestecată şi cu sentimente erotice, reprimate de tabu-ul <strong>in</strong>cestului sau nu (dep<strong>in</strong>de deatitud<strong>in</strong>ea păr<strong>in</strong>ţilor). Apar des coaliţii, cele mai întâlnite fi<strong>in</strong>d între mamă şi copii, saumama cu un copil şi tatăl cu celălalt.- familia cu trei sau mai mulţi copii; în aceste familii, fraţii au mari şanse să se formezeunul după celălalt, să se crească unul pe celălalt. Dacă resursele materiale ale familiei sunt<strong>in</strong>suficiente, de multe ori, mai ales în familiile tradiţionale, primul copil va avea sarc<strong>in</strong>i<strong>si</strong>milare cu cele ale păr<strong>in</strong>ţilor, adică de a ţ<strong>in</strong>e gospodăria, de a ajuta la creşterea celorlalţicopii, de a lucra atunci când creşte mai mare. Cu alte cuv<strong>in</strong>te, va deveni ceea ce senumeşte copil parental. Oricare d<strong>in</strong>tre copiii d<strong>in</strong> fratriile numeroase poate deveni parental,dar cele mai mari şanse le au primii. Acest rol de copil parental poate fi adaptativ – dacăapare în familiile numeroase şi duce la o mai bună funcţionare a familiei – sauneadaptativ, când păr<strong>in</strong>tele renunţă la rolul său şi copilul trebuie să îl preia. Cei care aufost copii parentali în familiile de orig<strong>in</strong>e păstrează acest pattern de îngrijire şi mai târziu,<strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v faţă de proprii parteneri în familiile pe care le vor constitui. Un alt fenomendestul de des întâlnit este ca cel d<strong>in</strong> mijlocul fratriei să se <strong>si</strong>mtă ignorat emoţional,neglijat, să dezvolte sentimente de frustrare, neîncredere în s<strong>in</strong>e, furie. Acest lucru poatedeterm<strong>in</strong>a tulburări de comportament şi alte <strong>si</strong>mptome (<strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v boli, <strong>in</strong>succese şcolare şiprofe<strong>si</strong>onale, dificultăţi de relaţionare).• criteriul orientării sexuale a celor doi parteneri:- familii heterosexuale - în care ambii parteneri sunt heterosexuali. Este familia cea maiîntâlnită în lume şi asupra ei ne centrăm dom<strong>in</strong>ant şi noi <strong>in</strong>teresul;- familii homosexuale - în care cei doi parteneri sunt homosexuali sau lesbiene. Ei potavea sau nu copii, proveniţi d<strong>in</strong> căsătorii anterioare cu parteneri heterosexuali, sau pr<strong>in</strong>adopţie sau fertilizare <strong>in</strong> vitro. Este un tip de familie mai puţ<strong>in</strong> întâlnit, nou apărut în ariatipologiilor familiale. Există doar câteva state europene care au acceptat căsătoriile d<strong>in</strong>trepartenerii homosexuali, dar începe să fie d<strong>in</strong> ce în ce mai acceptat de către alte state.Deocamdată, sunt mai acceptate cuplurile homosexuale, fără a fi legalizate într-ocăsătorie. Relaxarea mentalităţii în ceea ce priveşte orientarea homosexuală a determ<strong>in</strong>atapariţia acestui tip de familie. Totuşi, homesexualii şi lesbienele preferă încă să rămânăcupluri, şi mai puţ<strong>in</strong> să întemeieze familii. Ei pun un accent foarte mare pe libertateapersonală şi a exprimării sexualităţii.• criteriul apartenenţei culturale al partenerilor:- familii în care partenerii aparţ<strong>in</strong> aceleiaşi culturi; este tipul cel mai frecvent întâlnit.- familii mixte, în care partenerii aparţ<strong>in</strong> unor culturi diferite. Este un tip de familie caredev<strong>in</strong>e d<strong>in</strong> ce în ce mai obişnuit o dată cu multiplele po<strong>si</strong>bilităţi de călătorie d<strong>in</strong>tr-o zonăîn alta a lumii, datorită dezvoltării tehnicii de comunicare pr<strong>in</strong> telefon, fax, <strong>in</strong>ternet. Multecupluri d<strong>in</strong> ziua de astăzi se formează în urma primelor contacte avute pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>ternet.22
PLANNING –WHEN?• Monitor<strong>in</strong>g•Dist<strong>in</strong>ctive phases• Activities:– Flow chart: PERT diagram–Work breakdown Structure• Work Packages – accord<strong>in</strong>g to project objectives•Tasks– GANTT Chart
- Page 1 and 2: DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4: seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6: Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10: Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12: • Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14: MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16: În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17: independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21: importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 32 and 33: De asemenea, stilul şi modalităţ
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73:
HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75:
nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77:
2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79:
Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81:
a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83:
animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85:
cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87:
sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89:
CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91:
• ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93:
Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95:
CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97:
indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99:
2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101:
• Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103:
3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105:
• Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107:
Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109:
Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111:
MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113:
27. MINULESCU, M., Introducere în