De asemenea, stilul şi modalităţile de comunicare se învaţă în primul rând în familie. Apoi elesunt modelate în grupuri şi societate. De aceea, <strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v blocajele în comunicare vor fi preluated<strong>in</strong> familie şi folo<strong>si</strong>te în viitoarele relaţii de cuplu şi de familie ale copiilor.Elementele care facilitează o bună comunicare sunt:• Sentimentele de afecţiune autentică ale membrilor familiei;• Abilităţile de gestionare ale sentimentelor care se nasc în procesul comunicării;• Onestitatea şi promovarea adevărului în orice comunicare;• Deschiderea la şi preţuirea mesajelor (verbale şi nonverbale) care v<strong>in</strong> de la ceilalţimembrii, ca urmare a conştientizării faptului că acestea ajută la păstrarea echilibruluifamilial;• Oferirea unui timp şi spaţiu special pentru comunicare, mai ales a ceea ce este important,delicat, sen<strong>si</strong>bil;• Folo<strong>si</strong>rea unui stil adecvat partenerului de comunicare, tocmai pentru a te a<strong>si</strong>gura că ceeace ai transmis a şi fost recepţionat corect de către partener.Cele mai frecvente blocaje ale comunicării în cuplu şi familie sunt:• Depr<strong>in</strong>derile greşite de comunicare: lipsa ascultării, întreruperea discursului celuilalt,realizarea unor alte activităţi în timpul discuţiei cu partenerul, aşezarea pe o poziţiesuperioară cum ar fi: „ştiam asta”, „exact asta voiam să spun şi eu”, „eu ştiu mai b<strong>in</strong>e, nutrebuie să îmi spui tu”, ignorarea a ceea ce spune partenerul sau copilul, atitud<strong>in</strong>ile deautoritate de genul „eu ştiu cel mai b<strong>in</strong>e ce e b<strong>in</strong>e pentrun t<strong>in</strong>e” etc;• Timiditatea, jena de a spune, de a exprima propriile op<strong>in</strong>ii;• Teama de a se exprima, de reacţiile partenerului, păr<strong>in</strong>telui sau copilului;• Miturile – de exemplu „nu e frumos să vorbeşti despre sex/despre defectele celuilalt”, „nutrebuie să îţi spun asta; ar trebui să îţi dai s<strong>in</strong>gur(ă) seama dacă stai cu m<strong>in</strong>e şi spui cămă iubeşti”, „dacă ne <strong>si</strong>mţim b<strong>in</strong>e în pat nu mai trebuie să şi vorbim” etc.3. Dimen<strong>si</strong>unea afectivă a familieiFamilia şi relaţiile familiale reprez<strong>in</strong>tă pr<strong>in</strong>cipalul izvor al vieţii afetive a omului. Relaţiaafectivă a copilului cu mama şi tatăl său vor fi modelul de bază al dezvoltării sentimentelor faţăde s<strong>in</strong>e şi ceilalţi. Acest lucru este frumos şi foarte clar surpr<strong>in</strong>s de Dorothy Law Nolte în poemulsău „Copiii învaţă ceea ce trăiesc” (1954) pe care am să ţi-l ofer aici.Dacă trăiesc în critică şi cicăleală, copiii învaţă să condamne;Dacă trăiesc în ostilitate, copiii învaţă să fie agre<strong>si</strong>vi;Dacă trăiesc în teamă, copiii învaţă să fie anxioşi;Dacă trăiesc înconjuraţi de milă, copiii învaţă autocompătimirea;Dacă trăiesc înconjuraţi de ridicol, copiii învaţă să fie timizi;Dacă trăiesc în gelozie, copiii învaţă să <strong>si</strong>mtă <strong>in</strong>vidia;Dacă trăiesc în ruş<strong>in</strong>e, copiii învaţă să se <strong>si</strong>mtă v<strong>in</strong>ovaţi;Dacă triesc în încurajare, copiii învaţă să fie încrezători;Dacă trăiesc în toleranţă, copiii învaţă răbdarea;Dacă trăiesc în laudă, copiii învaţă preţuirea;Dacă trăiesc în acceptare, copiii învaţă să iubescă;32
Dacă trăiesc în aprobare, copiii învaţă să se placă pe s<strong>in</strong>e;Dacă trăiesc înconjuraţi de recunoaştere, copiii învaţă că este b<strong>in</strong>e să ai un ţel;Dacă trăiesc împărţ<strong>in</strong>d cu ceilalţi, copiii învaţă să fie generoşi;Dacă trăiesc în onestitate, copiii învaţă respectul pentru adevăr;Dacă trăiesc în corectitud<strong>in</strong>e, copiii învaţă să fie drepţi;Dacă trăiesc în bunăvo<strong>in</strong>ţă şi con<strong>si</strong>deraţie, copiii învaţă respectul;Dacă trăiesc în <strong>si</strong>guranţă, copiii învaţă să aibă încredere în ei şi în ceilalţi;Dacă trăiesc în prietenie, copiii învaţă că e plăcut să trăieşti pe lume.Te <strong>in</strong>vit însă să îi citeşti cartea „Cum se formează copiii noştri” (Ed. Humanitas, 2001),scrisă împreună cu Rachel Harris, pentru a putea afla mai multe şi înţelege mecanismele pr<strong>in</strong> carecopiii a<strong>si</strong>milează tot ce se întâmplă în viaţa familială şi în special în viaţa afectivă. De asemenea,ar putea să îţi lărgească şi cunoşt<strong>in</strong>ţele referitore la rolurile parentale.Am decis să îţi prez<strong>in</strong>t aici doar câteva lucruri despre iubire, cel mai important sentiment d<strong>in</strong>familie, care stă la baza dezvoltării noastre ca fi<strong>in</strong>ţe umane şi despre <strong>in</strong>timitate care reprez<strong>in</strong>tăcaracteristica funcdamentală a vieţii de cuplu şi de familie. Restul te provoc pe t<strong>in</strong>e să cauţi înbibliografia pe care ţi-o sugerez la f<strong>in</strong>alul capitolului şi în alte cărţi la care eu nu m-am gândit saunu le-am citit sau nu au apărut încă!IubireaIubirea este sentimentul puternic de afecţiune, atracţie şi unire a celor doi parteneri careformează cuplul (marital sau nu). Actualmente iubirea este pr<strong>in</strong>cipala motivaţie pentrutransformarea cuplurilor erotice în cupluri conjugale (căsătorie).E. Wheat (1980, apud I. Mitrofan, 1997, p. 177) descrie c<strong>in</strong>ci forme de manifestare aiubirii:1. Epithumia - se referă la dor<strong>in</strong>ţa fizică puternică, reciproc exprimată pr<strong>in</strong> dragostesexuală pl<strong>in</strong>ă de satisfacţie. Satisfacţia sexuală este un <strong>in</strong>dicator <strong>si</strong>gur al sănătăţii căsniciei, chiardacă, după Wheat, relaţiile sexuale nu sunt aspectul cel mai important al căsătoriei.2. Eros - este forma de dragoste ce implică cel mai mult romantismul. Eros presupune maiales ideea de contopire, unificare, fuziune cu fi<strong>in</strong>ţa iubită, dar şi dor<strong>in</strong>ţa de a o poseda total (fizic,mental, spiritual). De aici - romantismul. Este o iubire pa<strong>si</strong>onală şi sentimentală şi reprez<strong>in</strong>tă celmai adesea punctul de plecare în căsătorie.3. Storge - este o formă de dragoste, descrisă ca relaţie confortabilă, care înglobează oafecţiune naturală şi sentimentul de apartenenţă reciprocă. Se bazează pe loialitate mutuală şi semanifestă în relaţiile d<strong>in</strong>tre soţi, păr<strong>in</strong>ţi şi copii, fraţi şi surori, realizând sentimentul deapartenenţă la un grup unit.4. Fileo - este genul de iubire care preţuieşte pe cel iubit manifestând-se cu g<strong>in</strong>găşie, daraşteptând întotdeauna un răspuns. Se traduce pr<strong>in</strong> prietenie, reciprocitate. Fileo creează prieteni,în strânsă apropiere. Ei îşi mărturisesc şi împărtăşesc gânduri, planuri, sentimente, atitud<strong>in</strong>i,visuri, probleme <strong>in</strong>time, pe care nu le-ar putea încred<strong>in</strong>ţa altcuiva. Ei îşi împart timpul şi<strong>in</strong>teresele, ceea ce conferă căsătoriei <strong>si</strong>guranţă, atractivitate şi recompense. Chiar dacă existămultă pa<strong>si</strong>une în sexualitate, absenţa lui Fileo înnegureazã căsătoria şi o face ne<strong>in</strong>teresantă.5. Agape - este dragostea completă, lip<strong>si</strong>tă de egoism, care are capacitatea de a se ofericont<strong>in</strong>uu, fără a aştepta nimic în schimb. Ea preţuieşte şi slujeşte necondiţionat, spre deosebire deFileo care presupune reciprocitate. Este modelul iubirii Christice, d<strong>in</strong>colo de emoţii şi sentimentepa<strong>si</strong>onale, fi<strong>in</strong>d profund <strong>in</strong>fuzată spiritual, rod al unei opţiuni conştiente, al unei alegeri libere.33
- Page 1 and 2: DIANA LUCIA VASILEINTRODUCERE ÎN P
- Page 3 and 4: seminariile mele pentru a beneficia
- Page 5 and 6: Cuprins:Capitolul 1 Introducere1. C
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1IntroducereEşti o perso
- Page 9 and 10: Dacă aruncăm o scurtă privire la
- Page 11 and 12: • Psihologia vârstelor sau a dez
- Page 13 and 14: MITROFAN, I., Cuplul conjugal - arm
- Page 15 and 16: În cazul familiilor, mecanismele d
- Page 17: independenţă şi o interacţiune
- Page 20 and 21: importanţi, mai puţin doriţi sau
- Page 22 and 23: materiale. Competiţia este mai evi
- Page 24 and 25: • exacerbarea rolului, adică de
- Page 26 and 27: NICHOLS, M., SCHARTZ, R., Terapia d
- Page 28 and 29: În felul acesta, a apărut ideea c
- Page 30 and 31: vârstă, sprijinind generaţia mai
- Page 34 and 35: Este definită şi ca o dragoste a
- Page 36 and 37: sexuale, dar nu e obligatoriu să s
- Page 38 and 39: Un alt termen-cheie de la începutu
- Page 40 and 41: unul dintre părinţi. Această sup
- Page 42 and 43: SeparareemoţionalăTransmiteretran
- Page 44 and 45: CAPITOLUL 4Stres şi traume familia
- Page 46 and 47: 2 uşor despărţirea de un prieten
- Page 48 and 49: De exemplu, divorţul părinţilor
- Page 50 and 51: Deşi există mitul conform abuzato
- Page 52 and 53: Dintre toate evenimentele cu care s
- Page 54 and 55: 5. Pierderea unei identităţi fami
- Page 56 and 57: dintre ei îl vor evita sau refuza
- Page 58 and 59: Aşa cum spuneam mai devreme, nu do
- Page 60 and 61: timp s-a îmbolnăvit grav şi cei
- Page 62 and 63: ajunge şi la ceilalţi membrii ai
- Page 64 and 65: 1. Menţinerea unităţii familiei
- Page 66 and 67: Principalele repere de stabilire a
- Page 68 and 69: complet nici astăzi. Marele merit
- Page 70 and 71: sau restrictiv. Ele se pot menţine
- Page 72 and 73: HYDE, J.S., DELAMATER, J., Understa
- Page 74 and 75: nediferenţiat şi hermafrodit. În
- Page 76 and 77: 2. Caracteristicile dezvoltării se
- Page 78 and 79: Tipurile de relaţie părinte - cop
- Page 80 and 81: a adoptat caracteristicile asociate
- Page 82 and 83:
animusul într-un bărbat concret;
- Page 84 and 85:
cuplului. De asemenea, nici în per
- Page 86 and 87:
sexuală în exces, ceea ce împing
- Page 88 and 89:
CAPITOLUL 8Sănătatea vieţii sexu
- Page 90 and 91:
• ejacularea întârziată - cauz
- Page 92 and 93:
Activitatea sexuală a acestor pers
- Page 94 and 95:
CAPITOLUL 9Metode de cercetare în
- Page 96 and 97:
indicii de sexualitate (sâni). Lis
- Page 98 and 99:
2. informaţii de tip funcţional -
- Page 100 and 101:
• Identificăm modalităţi repet
- Page 102 and 103:
3. Aminteşte-ţi o fotografie a fa
- Page 104 and 105:
• Elevii care beneficiază de edu
- Page 106 and 107:
Terapia de familie nu presupune nea
- Page 108 and 109:
Centrată pesoluţie- rezolvă difi
- Page 110 and 111:
MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIHĂES
- Page 112 and 113:
27. MINULESCU, M., Introducere în