01.06.2013 Views

vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri

vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri

vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

doprave peraulis mistereosis # sm mi steri:<br />

l’~ non stato ancora svelato, il misteri nol è<br />

stât ancjemò disvelât.<br />

arcata sf arcade.<br />

archeologia sf archeologjie.<br />

archeologico agg archeologjic.<br />

archeologo sm archeolic.<br />

archetipo sm archetip.<br />

archetto sm 1 archet 2 (caccia) archet, archete<br />

(f) 3 (mus) archet, seghet.<br />

archiatra sm archiatri, miedi principâl.<br />

archibugiata sf arcabusade.<br />

archibugio sm arcabûs.<br />

archipendolo sm (fis) nivel, pendul, plomp,<br />

plombin.<br />

architettare vtr 1 architetâ, progjetâ 2 (fig) machinâ,<br />

impastanâ, tiessi: gli hanno architettato<br />

un brutto scherzo, a àn machinât un<br />

brut scherç.<br />

architetto sm architet.<br />

architettura sf architeture.<br />

architrave sm 1 templâr, architrâf 2 (di porta, di<br />

finestra) soiâr disore.<br />

archiviare vtr archiviâ: il caso è stato archiviato,<br />

il câs al è stât archiviât.<br />

archivio sm archivi: ho fatto la ricerca nell’~ di<br />

Stato, o ai fat la ricercje tal archivi di stât.<br />

archivista sm archivist.<br />

arcidiacono sm arcidiacun.<br />

arcidiocesi sf arcidiocesi.<br />

arciduca sm arciduche.<br />

arciere sm arcîr.<br />

arcigno agg grintôs, muriot, mutrignot, rus: ha<br />

sempre una faccia arcigna, al à simpri la muse<br />

grintose con viso ~, cun muse dure e<br />

barete fracade.<br />

arcinoto agg innomenât.<br />

arcione sm arçon, baste (f).<br />

arcipelago sm arcipelac.<br />

arciprete sm arcipredi.<br />

arcistufo agg plen e passût, cuet: sono proprio ~<br />

di queste persone, o soi plen e passût di chestis<br />

personis.<br />

arcivescovo sm arcivescul.<br />

arco sm 1 arc: devi tendere bene l’~ per tirare<br />

lontano, tu âs di tindi ben l’arc par tirâ lontan<br />

2 (arch) arc, volt: l’~ della porta è di pietra,<br />

il volt de puarte al è di piere 3 (mus) archet<br />

4 (lasso di tempo) zîr: ti pagherò nell’~<br />

63<br />

di un anno, ti paiarai tal zîr di un an 5 (serie)<br />

schirie: avete un ~ di scelte, o vês une<br />

schirie di sieltis 6 (insieme di forze politiche)<br />

arc strumenti ad ~ , arcs; ~ del piede, fals;<br />

solle varsi ad ~ , inarcâsi; ~ di trionfo, arc di<br />

trionf.<br />

arcobaleno sm arc celest, arc di San Marc.<br />

arcolaio sm corli, voltedôr.<br />

arcuare vtr arcâ.<br />

arcuato agg 1 arcât 2 (di gambe) cavalot, ca valet<br />

naso ~ , nâs a bec.<br />

ardente agg 1 (che brucia) ardint, info gât, imbuît:<br />

siamo arrivati sotto un sole ~ , o sin rivâts sot<br />

di un soreli infogât 2 (focoso) scjaldinôs: ha un<br />

carattere ~ , al à un caratar scjaldinôs 3 (appassionato)<br />

ferbint: sentiva un amore ~ , al<br />

sintive un amôr ferbint 4 (sensuale) morbit:<br />

era una ragazza ~ , e jere une frutate morbide.<br />

ardentemente avv cun ardôr, di cûr.<br />

ardenza sf ardince.<br />

ardere vtr ardi, brusâ, tovâ: le fiamme hanno arso il<br />

bosco, lis flamis a àn brusât il bosc # vintr 1<br />

ardi, brusâ, tovâ: il fuoco ardeva nel caminetto,<br />

il fûc al ardeve tal caminet 2 (fig) brusâ, sbrovâ:<br />

verso sera ardeva dalla febbre, tor sere al<br />

sbrovave di fiere ~ dalla sete, murî di sêt; legna<br />

da ~ , lens di brusâ; cominciare ad ar dere<br />

(detto di fuoco), inviulâsi ardo dal desiderio,<br />

mi sclope il fiât.<br />

ardesia sf (miner) ardesie.<br />

ardiglione sm pontâl.<br />

ardimento sm ardiment, baldance (f), fiât, argoment:<br />

ha affrontato l’avversario con ~ , al à<br />

frontât l’aversari cun fiât.<br />

ardimentoso agg coragjôs, slançôs.<br />

ardire vintr olsâ: non ardiva parlarle, nol olsave<br />

a fevelâi # sm olse (f), fiât, coragjo, muse.<br />

temeritât (f): ha avuto l’~ di risponder loro,<br />

al à vût il coragjo di rispuindiur.<br />

arditamente avv cun ardiment, cun baldance,<br />

cun argoment.<br />

arditezza sf ardiment (m), baldance.<br />

ardito agg ardît, azardôs, franc, coragjôs.<br />

ardore sm 1 ardôr, bojôr, fogôr: l’ardore del fuoco<br />

avvolse tutta la casa, l’ardôr dal fûc al cjapà<br />

dute la cjase 2 (fervore, entusiasmo) impegn,<br />

ardince (f), sbulie (f): affrontò il nuovo lavoro<br />

con ~, al frontà il gnûf lavôr cun impegn

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!