01.06.2013 Views

vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri

vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri

vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

aiar; camera d’~ , budiel, cjamare d’aiar;<br />

campare d’~ , tirâ la coree, tirâle cui dincj,<br />

vivi di glorie, vivi di sustui; campato in ~ ,<br />

cence cjâf ni cjaveç, cence mani; castello in<br />

~ , cjistiel in arie; colpo d’~ , colp di aiar;<br />

con la testa per ~ , cul cjâf a nolis, cul cjâf<br />

ator, cul cjâf ta la lune; dare ~ , dâ aiar, corompi;<br />

fare ~ , fâ aiar, svintulâ; guardare per<br />

~ (fig), pierdi timp, niçulâsi, rondolâsi;<br />

tromba d’~ , bissebove, codebuie, tulmignon;<br />

stare a pancia all’~ (fig): distirâ la<br />

sflacje; aria, ~ !, urcje vie!; essere li bero come<br />

l’~ : jessi libar tant che un ucel dal aiar; fare<br />

~ (a), sofletâ; farsi ~ , sofletâsi; fare disegni<br />

in ~, fâ lu naris; saltare in ~ : darsi arie, tignî<br />

sù il balon; saltâ par aiar; non c’è un filo d’~<br />

, no cor une bave di aiar; ~ corrucciata, muse<br />

nulade; ~ truce, muse di pofardie; una<br />

persona senza arie, un om cence fotis; darsi ~<br />

d’importanza, dâsi ton; darsi delle arie, dâsi<br />

aiar, ande, bote, meti ale, tignîsi sù; ha l’~ di<br />

piovere, mi sa ch’al plûf; si dà arie di poeta, si<br />

da il ton di poete.<br />

arianesimo sm (storia) arianisim.<br />

ariano agg arian.<br />

aridità sf 1 ariditât, secjarie 2 (fig) sterpece: ha<br />

dimostrato ~ di cuore, al à pandût sterpece di<br />

cûr.<br />

arido agg 1 sut, sec, arit: qui c’è un clima ~ , chi<br />

al è un clime sut 2 (dell’animo, del cuore)<br />

sterp: ha un cuore ~ , al à un cûr sterp 3 (di<br />

un terreno) pustot, sterp, mars.<br />

arieggiare vtr 1 areâ: si devono ~ le camere, si à<br />

di areâ lis cjamaris 2 (somigliare) someâ, tirâ<br />

daûr: quella casa arieggia il baroc, chê e tire<br />

daûr al baroc.<br />

ariete sm (maschio della pecora) roc.<br />

arietta sf 1aiarin (m), arisel (m), bue resine: c’è ~<br />

questa sera, al è aiarin usgnot 2 (mus) ariete.<br />

aringa sf 1 renghe: non mi piace l’~ affumicata,<br />

no mi plâs la renghe fumade 2 (aringa salata<br />

e stivata in barile) sardelon (m) stipati come<br />

arin ghe, fis tant che sardelis.<br />

arioso agg aiarôs.<br />

àrista sf (cuc) lonze.<br />

arìsta sf (bot) rieste.<br />

aristocratico agg 1 aristocratic, nobil 2 (fig) aristocratic,<br />

civilin: era un signore dall’aria aristocratica,<br />

al jere un siôr civilin # sm aristo-<br />

65<br />

cratic, nobil.<br />

aristocrazia sf aristocrazie.<br />

aritmetica sf aritmetiche.<br />

aritmia sf aritmie.<br />

arlecchinata sf arlechinade, comedie.<br />

arlecchino sm arlechin, comedeant fare l’~ servitor<br />

di due pa droni, stâ a cjaval dal fossâl.<br />

arma sf arme: le armi sono pericolose, lis armis a<br />

son periculosis 2 (stemma) arme, steme abbassare<br />

le armi, butâ jù lis armis, molâ lis armis;<br />

~ proibita, arme improibide; cedere le<br />

armi, molâ lis armis; compagno d’armi, camarade;<br />

affilare le armi (fig), uçâ lis sgri fis;<br />

chiamare alle armi, clamâ sot, clamâ su l’arme;<br />

de porre le armi, butâ jù lis armis; essere<br />

alle prime armi, jessi di prin svol, di prin pêl;<br />

fatto d’armi, bataie, scuintri; gettare le armi,<br />

butâ jù lis armis; pas sare per le armi, fusilâ,<br />

justiziâ; l’onore delle armi, l’onôr des armis;<br />

prendere armi e bagagli; cjoli sù arme e fagot;<br />

presentar l’armi, fâ presentîr; uomo d’armi;<br />

om di armis.<br />

armacollo (ad) avv a bando lere.<br />

armadio sm armâr, armaron ~ a muro: carmalin;<br />

~ quattro stagioni, armâr di cuatri<br />

stagjons.<br />

armaiolo sm armarûl, sclopetin.<br />

armamentario sm armamentari, parecj, implant.<br />

armamento sm armament: è finita la corsa agli<br />

armamenti, e je finide la corse ai armaments.<br />

armare vtr 1 armâ, cjariâ, arcâ: prima di sparare<br />

arma il fucile, prime di sparâ, cjarie la sclope<br />

2 (tec) armâ 3 (arch) pontâ, armâ: abbiamo<br />

finito di ~ il muro, o vin finît di armâ il<br />

mûr.<br />

armarsi vrifl ar mâsi: si è armato di bastone, si è<br />

armât di un baston ~ di coraggio, fâsi cûr<br />

fuart; ~ fino ai denti, armâsi a fûc e a tai.<br />

armata sf armade.<br />

armato agg 1 armât: erano tutti armati, a jerin<br />

ducj armâts 2 (di arma) cjariât: ~ di tutto<br />

punto, armât tant che San Zorz; rapina a<br />

mano armata, rapine a man armade.<br />

armatura sf armadure ~ in ferro, inferadure.<br />

armeggiamento sm messedament, sgarfament.<br />

armeggiare vintr sgarfâ, tar menâ, ti chignâ, messedâsi:<br />

sta armeggiando nel cassetto, al è ch’al

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!