vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri
vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri
vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
treulâ, sclavueçâ: è arrivato arrancando, al è<br />
rivât trapeant 2 (a piccoli passi) sgripiâ 3<br />
(degli zoppi) çueteâ, cloteâ 4 (fig) trapeâ,<br />
sfadiâsi: arranca per far quadrare i conti, al<br />
trapee par fâ cuadrâ i conts.<br />
arrangiare vtr 1 (un pasto) arga gnâ, cumbinâ,<br />
meti sù: vado ad ~ qualcosa per la cena, o voi<br />
a argagnâ alc pe cene 2 (un vestito, i capelli,<br />
ecc) rangjâ, justâ: la sarta mi ha arrangiato il<br />
vestito, la sartore mi à rangjât il vistît 3 (accordarsi)<br />
intindisi: dopo discussioni, si arrangiarono,<br />
dopo discussions si intinderin ti<br />
arrangio io!, ti rangji ben jo!<br />
arrangiarsi vrifl inzegnâsi, arga gnâle, rangjâsi;<br />
ar rangiati!, rangjiti!.<br />
arrapare vtr stiçâ, imboreâ.<br />
arrecare vtr 1 (portare) puartâ, adusi, pu artâ<br />
dongje: la pioggia arreca buoni raccolti, la<br />
ploie e puarte bogns racolts 2 (cagionare)<br />
cau sionâ: l’incendio ha arrecato tanti danni,<br />
il fûc al à causionât tancj dams.<br />
arredamento sm 1 (azione) amobiliment, mobiliâ<br />
2 (i mobili) mobilie (sfinv): l’~ ci è costato molto,<br />
la mobilie nus è costade tant.<br />
arredare vtr mobiliâ, furnî: ha arredato il salotto<br />
con quadri moderni, e à furnît il tinel cun<br />
cuadris modernis 2 (una casa) montâ.<br />
arredatore sm mobilidôr.<br />
arredo sm 1 (di una stanza) furni ment: mi piace<br />
l’~ di questo appartamento, mi plâs il furniment<br />
di chest apartament 2 (di una casa)<br />
imprestaments 3 (di chiesa, città) furniment.<br />
arrembaggio sm (mar) bordaç.<br />
arrendersi vpron 1 rindisi, butâ jù lis ar mis 2<br />
(fig) rindisi, cedi, molâ, metile vie: davanti<br />
ai suoi discorsi ha dovuto ~, denant dai siei<br />
discors al à scugnût rindisi.<br />
arrendevole agg adatevul, ladin, mulisin, pleadiç:<br />
avete un carattere ~, o vês un caratar<br />
adatevul.<br />
arrestare vtr 1 (trarre in arresto) arestâ, cjapâ sù,<br />
fermâ, gatamâ, meti dentri, impresonâ: lo<br />
hanno arrestato ieri, lu àn metût dentri îr 2<br />
(fermare) fermâ: il direttore ha arrestato la<br />
vendita di quel prodotto, il diretôr al à fermât<br />
la vendite di chel prodot 3 (il fuoco) distudâ:<br />
dopo due ore hanno arrestato il fuoco, dopo<br />
dôs ori a àn distudât il fûc 4 (una perdita)<br />
67<br />
stagnâ.<br />
arrestarsi vrifl fermâsi, blocâsi, stagnâsi: il motore<br />
si è arrestato, il motor si è fermât: il treno<br />
si è fermât 2 (di un meccani smo) incjantâsi.<br />
arresto sm 1 arest, fer, fermade: c’è stato l’~ di tre<br />
persone, al è stât l’arest di trê personis 2<br />
(med) arest: il cuore ha avuto un ~, il cûr al à<br />
vût un arest subire una battutra d’ ~, blocâsi;<br />
mandato d’ ~, mandât di arest; arresti<br />
domiciliari, arest in cjase.<br />
arretramento sm ritirade.<br />
arretrare vtr cessâ, cessâ indaûr, ri cessâ, zirucâ -<br />
fare arretrare qlcu: fâ zirucâ un.<br />
arretratezza sf depression.<br />
arretrato agg 1 indaûr: vive in una zona arretrata,<br />
al vîf intune zone indaûr 2 (sport) indaûr: il<br />
reparto ~ non tiene, il repart daûr nol ten 3<br />
(non completato) trascurât, sprolungjât: ho<br />
sonno ~, o ai sium trascurât 4 (numero scaduto)<br />
re trat: mi mancano due numeri arretrati,<br />
mi mancjin doi numars retrats # sm 1 (debito)<br />
retrat: mi devi un mese di arretrati, tu âs<br />
di dâmmi un mês di retrats 2 (pendenze giudiziarie)<br />
code: aveva arretrati con la giustizia,<br />
al veve une code cu la justizie in ~, indaûr;<br />
arri! escl (incitamento agli animali) eri!.<br />
arricchimento sm inricjiment, beçolament,<br />
vua dagn: si è anche avuto un ~ culturale, si à<br />
ancje vût un inricjiment culturâl.<br />
arricchire vtr 1 inricjî: la sua carriera lo ha arricchito,<br />
la sô cariere lu à inricjît 2 (fig) inricjî,<br />
in siorâ: la collezione era arricchita con<br />
pezzi rari, la sô colezion e jere insiorade cun<br />
tocs rârs 3 (guarnire) saurî, insaurî: l’antipasto<br />
va arricchito con la rucola, l’antipast al va<br />
insaurît cu la rucule.<br />
arricchirsi vrifl inricjîsi, fâsi siôr: si è arricchito<br />
lavorando molto, si è inricjît lavorant tant.<br />
arricchito agg inricjît, ric.<br />
arricciacapelli sminv ricecjavei.<br />
arricciare vtr 1 inriçâ, riçâ: per la festa ho arricciato<br />
la gonna, pe fieste o ai riçât la cotule 2<br />
(i ca pelli) imbocolâ, riçota, inriçotâ: mi sono<br />
fatta ~ i capelli, mi soi fate imbocolâ i cvjavei<br />
3 (i baffi) spiçâ 4 (edil) di sgresâ ~ il<br />
naso, alçâ, inriçâ, stuarzi il nâs;<br />
arricciarsi vrifl inriçâsi; con la pioggia i capelli si<br />
arricciano, cu la ploie i cjavêj s’inricin.<br />
arricciato agg inriçât, riçotât.