01.06.2013 Views

vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri

vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri

vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

treulâ, sclavueçâ: è arrivato arrancando, al è<br />

rivât trapeant 2 (a piccoli passi) sgripiâ 3<br />

(degli zoppi) çueteâ, cloteâ 4 (fig) trapeâ,<br />

sfadiâsi: arranca per far quadrare i conti, al<br />

trapee par fâ cuadrâ i conts.<br />

arrangiare vtr 1 (un pasto) arga gnâ, cumbinâ,<br />

meti sù: vado ad ~ qualcosa per la cena, o voi<br />

a argagnâ alc pe cene 2 (un vestito, i capelli,<br />

ecc) rangjâ, justâ: la sarta mi ha arrangiato il<br />

vestito, la sartore mi à rangjât il vistît 3 (accordarsi)<br />

intindisi: dopo discussioni, si arrangiarono,<br />

dopo discussions si intinderin ti<br />

arrangio io!, ti rangji ben jo!<br />

arrangiarsi vrifl inzegnâsi, arga gnâle, rangjâsi;<br />

ar rangiati!, rangjiti!.<br />

arrapare vtr stiçâ, imboreâ.<br />

arrecare vtr 1 (portare) puartâ, adusi, pu artâ<br />

dongje: la pioggia arreca buoni raccolti, la<br />

ploie e puarte bogns racolts 2 (cagionare)<br />

cau sionâ: l’incendio ha arrecato tanti danni,<br />

il fûc al à causionât tancj dams.<br />

arredamento sm 1 (azione) amobiliment, mobiliâ<br />

2 (i mobili) mobilie (sfinv): l’~ ci è costato molto,<br />

la mobilie nus è costade tant.<br />

arredare vtr mobiliâ, furnî: ha arredato il salotto<br />

con quadri moderni, e à furnît il tinel cun<br />

cuadris modernis 2 (una casa) montâ.<br />

arredatore sm mobilidôr.<br />

arredo sm 1 (di una stanza) furni ment: mi piace<br />

l’~ di questo appartamento, mi plâs il furniment<br />

di chest apartament 2 (di una casa)<br />

imprestaments 3 (di chiesa, città) furniment.<br />

arrembaggio sm (mar) bordaç.<br />

arrendersi vpron 1 rindisi, butâ jù lis ar mis 2<br />

(fig) rindisi, cedi, molâ, metile vie: davanti<br />

ai suoi discorsi ha dovuto ~, denant dai siei<br />

discors al à scugnût rindisi.<br />

arrendevole agg adatevul, ladin, mulisin, pleadiç:<br />

avete un carattere ~, o vês un caratar<br />

adatevul.<br />

arrestare vtr 1 (trarre in arresto) arestâ, cjapâ sù,<br />

fermâ, gatamâ, meti dentri, impresonâ: lo<br />

hanno arrestato ieri, lu àn metût dentri îr 2<br />

(fermare) fermâ: il direttore ha arrestato la<br />

vendita di quel prodotto, il diretôr al à fermât<br />

la vendite di chel prodot 3 (il fuoco) distudâ:<br />

dopo due ore hanno arrestato il fuoco, dopo<br />

dôs ori a àn distudât il fûc 4 (una perdita)<br />

67<br />

stagnâ.<br />

arrestarsi vrifl fermâsi, blocâsi, stagnâsi: il motore<br />

si è arrestato, il motor si è fermât: il treno<br />

si è fermât 2 (di un meccani smo) incjantâsi.<br />

arresto sm 1 arest, fer, fermade: c’è stato l’~ di tre<br />

persone, al è stât l’arest di trê personis 2<br />

(med) arest: il cuore ha avuto un ~, il cûr al à<br />

vût un arest subire una battutra d’ ~, blocâsi;<br />

mandato d’ ~, mandât di arest; arresti<br />

domiciliari, arest in cjase.<br />

arretramento sm ritirade.<br />

arretrare vtr cessâ, cessâ indaûr, ri cessâ, zirucâ -<br />

fare arretrare qlcu: fâ zirucâ un.<br />

arretratezza sf depression.<br />

arretrato agg 1 indaûr: vive in una zona arretrata,<br />

al vîf intune zone indaûr 2 (sport) indaûr: il<br />

reparto ~ non tiene, il repart daûr nol ten 3<br />

(non completato) trascurât, sprolungjât: ho<br />

sonno ~, o ai sium trascurât 4 (numero scaduto)<br />

re trat: mi mancano due numeri arretrati,<br />

mi mancjin doi numars retrats # sm 1 (debito)<br />

retrat: mi devi un mese di arretrati, tu âs<br />

di dâmmi un mês di retrats 2 (pendenze giudiziarie)<br />

code: aveva arretrati con la giustizia,<br />

al veve une code cu la justizie in ~, indaûr;<br />

arri! escl (incitamento agli animali) eri!.<br />

arricchimento sm inricjiment, beçolament,<br />

vua dagn: si è anche avuto un ~ culturale, si à<br />

ancje vût un inricjiment culturâl.<br />

arricchire vtr 1 inricjî: la sua carriera lo ha arricchito,<br />

la sô cariere lu à inricjît 2 (fig) inricjî,<br />

in siorâ: la collezione era arricchita con<br />

pezzi rari, la sô colezion e jere insiorade cun<br />

tocs rârs 3 (guarnire) saurî, insaurî: l’antipasto<br />

va arricchito con la rucola, l’antipast al va<br />

insaurît cu la rucule.<br />

arricchirsi vrifl inricjîsi, fâsi siôr: si è arricchito<br />

lavorando molto, si è inricjît lavorant tant.<br />

arricchito agg inricjît, ric.<br />

arricciacapelli sminv ricecjavei.<br />

arricciare vtr 1 inriçâ, riçâ: per la festa ho arricciato<br />

la gonna, pe fieste o ai riçât la cotule 2<br />

(i ca pelli) imbocolâ, riçota, inriçotâ: mi sono<br />

fatta ~ i capelli, mi soi fate imbocolâ i cvjavei<br />

3 (i baffi) spiçâ 4 (edil) di sgresâ ~ il<br />

naso, alçâ, inriçâ, stuarzi il nâs;<br />

arricciarsi vrifl inriçâsi; con la pioggia i capelli si<br />

arricciano, cu la ploie i cjavêj s’inricin.<br />

arricciato agg inriçât, riçotât.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!