vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri
vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri
vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
atipico agg atipic.<br />
atlante sm atlant.<br />
atlantico agg atlantic.<br />
atleta sm atlete: gli atleti provenivano da tutto il<br />
mondo, i atletis a vignivin di dut il mont.<br />
atletica sf atletiche ~ leggera, atletiche lizere.<br />
atletico agg atletic: è una signora atletica, e je une<br />
siore atletiche.<br />
atmosfera sf 1 atmosfere, aiar: c’è un’ ~ fresca, al è<br />
un aiar fresc 2 (fig) clime, atmosfere, aiar: l’ ~<br />
nella sala era pesante, il clime te sale al jere<br />
pesant.<br />
atmosferico agg atmosferic perturbazioni atmosferiche,<br />
perturbazions atmosferichis.<br />
atomico agg atomic: hanno la bomba atomica, a<br />
àn la bombe atomiche.<br />
atomo sm atom.<br />
atonia sf atonie.<br />
atono agg aton, atonic.<br />
atrepsia sf atrepsie, mâl (m) dal simiot.<br />
atrio sm jentrade, sotpuarti, ludidôr.<br />
atroce agg 1 atroç, barbar, selerât, spasimât: è<br />
stata una ~ atroce, e je stade une azion barbare<br />
2 (di un dolore, di un tormento) sbalsamant,<br />
trement: ha sofferto dolori atroci, al à<br />
patît dolôrs sbalsamants.<br />
atrocità sf atrocitât, barbaritât: non si erano mai<br />
visto atrocità del genere, no si vevin mai viodudis<br />
atrocitâts di chê fate.<br />
atrofia sf atrofie.<br />
atrofizzare vtr atrofizâ.<br />
attaccabile agg atacabil.<br />
attaccabottoni sminv tacheboton.<br />
attaccabrighe sminv baru fant, radigon, catalic.<br />
attaccamento sm (fig) afiet, tacament: non ha ~<br />
ai soldi, nol à tacament ai bêçs.<br />
attaccapanni sm picjadôr, picjetabârs.<br />
attaccare vtr 1 tacâ, picjâ: attacca il bollo alla lettera<br />
prima di spedirla, tache il bol ae letare<br />
prime di spedîle; sono sempre attaccati al telefono,<br />
a son simpri picjâts al telefon 2 (unire<br />
insieme) tacâ, meti dongje: dobbiamo attaccare<br />
queste due tavole, o vin di meti dongje<br />
chestis dôs breis 3 (appendere) picjâ, tacâ sù:<br />
attacca il cappotto all’appendino, picje il capot<br />
sul picjadôr 4 (assalire) as saltâ, dâ sot a, tacâ:<br />
le struppe stanno attaccando, lis trupis a son<br />
daûr a assaltâ 5 (punzecchiare) dâ la tache a,<br />
pontâ: quando la incontra, la attacca sempre,<br />
cuant che le cjate le ponte simpri 6 (fermare<br />
con corda, ecc) leâ, peâ: attacca lo spago alla<br />
sedia, lee il spali ae cjadree 7 (incominciare)<br />
tacâ, tacâsi, tacâ sot a: attacchiamo il lavoro la<br />
prossima settimana, o tachin il lavôr la setemane<br />
cu ven 8 (un discorso, ecc) tacâ, disniçâ:<br />
ha attaccato il discorso con i saluti, al à disniçât<br />
il discors cui salûts 9 (una lite) impastanâ,<br />
tacâ: è stato lui ad attaccare briga, al è<br />
stât lui a tacâ beghe 10 (una malat tia) tacâ:<br />
ci ha attaccato l’influenza, nus à tacât l’influence<br />
11 (buoi, cavalli) tacâ, tacâ sot, meti<br />
sot: i buoi sono stati attaccati, i bûs a son stâts<br />
tacâts sot 12 (il telefono) butâ jù, meti jù; mi<br />
ha attaccatro il telefono in faccia, mi à butât<br />
jù il telefon in muse # vintr 1 (di colla, ecc)<br />
tacâ: questa colla attacca bene, cheste cole e<br />
tache ben 2 (attecchire) tacâ: le sue idee non<br />
attaccano, lis sôs ideis no tachin 3 (incominciare)<br />
tacâ, tacâ sot a: dovete ~ alle 6 domani,<br />
o vês di tacâ a sîs doman ~ al chiodo, picjâ<br />
tal mûr; ~ bottone, tacâ botons; non attacca!:<br />
no ta che!; ~ briga con qlcu, tacâle, triscâle<br />
cun un.<br />
attaccarsi vrifl 1 insedâsi, in tignîsi: si attacca a al<br />
suo posto e non vuole cederlo, si inten al so<br />
puest e nol vûl molâlu 2 (affezionarsi) tacâsi:<br />
è molto attaccato a sua sorella, al è tant tacât a<br />
sô sûr 3 (di cibo) tacâsi: sta attento che la pasta<br />
non si attacchi, bade che la paste no si tachi<br />
4 (abbarbicarsi) brincâsi, ingrimpâsi,<br />
rimpinâsi: non attaccarti a delle scuse, no sta<br />
rimpinâti a scusis 5 (arrangiarsi) tacâsi, rangjâsi:<br />
se non ce la fai, attaccati, se no tu rivis,<br />
rangjiti ~ alla bottiglia, butâle tal bevi, butâsi<br />
tal bevi; ~ al collo, cjapâ a bracecuel.<br />
attaccaticcio agg 1 tacadiç, pe tadiç: hai le mani<br />
attaccaticcie, tu âs lis mans tacadicis 2 (di persona)<br />
peolon: è un ragazzo ~ , al è un fantat<br />
peolon.<br />
attaccato agg 1 tacât, picjât: la casa è attaccata<br />
alla strada, la cjase e je tacade de strade 2 (di<br />
capelli, vesti) petât.<br />
attaccatura sf 1 (di ramo, ecc) poc (m) 2 (punto<br />
d’inizio) atac (m): l’~ delle maniche è rovinata,<br />
l’atac des maniis al è ruvinât.<br />
attacchino sm picjemanifescj.<br />
attacco sm 1 atac, assalt: le truppe muovono all’~<br />
, lis trupis a van al atac 2 (accesso di malat-<br />
78 78