01.06.2013 Views

vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri

vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri

vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

atipico agg atipic.<br />

atlante sm atlant.<br />

atlantico agg atlantic.<br />

atleta sm atlete: gli atleti provenivano da tutto il<br />

mondo, i atletis a vignivin di dut il mont.<br />

atletica sf atletiche ~ leggera, atletiche lizere.<br />

atletico agg atletic: è una signora atletica, e je une<br />

siore atletiche.<br />

atmosfera sf 1 atmosfere, aiar: c’è un’ ~ fresca, al è<br />

un aiar fresc 2 (fig) clime, atmosfere, aiar: l’ ~<br />

nella sala era pesante, il clime te sale al jere<br />

pesant.<br />

atmosferico agg atmosferic perturbazioni atmosferiche,<br />

perturbazions atmosferichis.<br />

atomico agg atomic: hanno la bomba atomica, a<br />

àn la bombe atomiche.<br />

atomo sm atom.<br />

atonia sf atonie.<br />

atono agg aton, atonic.<br />

atrepsia sf atrepsie, mâl (m) dal simiot.<br />

atrio sm jentrade, sotpuarti, ludidôr.<br />

atroce agg 1 atroç, barbar, selerât, spasimât: è<br />

stata una ~ atroce, e je stade une azion barbare<br />

2 (di un dolore, di un tormento) sbalsamant,<br />

trement: ha sofferto dolori atroci, al à<br />

patît dolôrs sbalsamants.<br />

atrocità sf atrocitât, barbaritât: non si erano mai<br />

visto atrocità del genere, no si vevin mai viodudis<br />

atrocitâts di chê fate.<br />

atrofia sf atrofie.<br />

atrofizzare vtr atrofizâ.<br />

attaccabile agg atacabil.<br />

attaccabottoni sminv tacheboton.<br />

attaccabrighe sminv baru fant, radigon, catalic.<br />

attaccamento sm (fig) afiet, tacament: non ha ~<br />

ai soldi, nol à tacament ai bêçs.<br />

attaccapanni sm picjadôr, picjetabârs.<br />

attaccare vtr 1 tacâ, picjâ: attacca il bollo alla lettera<br />

prima di spedirla, tache il bol ae letare<br />

prime di spedîle; sono sempre attaccati al telefono,<br />

a son simpri picjâts al telefon 2 (unire<br />

insieme) tacâ, meti dongje: dobbiamo attaccare<br />

queste due tavole, o vin di meti dongje<br />

chestis dôs breis 3 (appendere) picjâ, tacâ sù:<br />

attacca il cappotto all’appendino, picje il capot<br />

sul picjadôr 4 (assalire) as saltâ, dâ sot a, tacâ:<br />

le struppe stanno attaccando, lis trupis a son<br />

daûr a assaltâ 5 (punzecchiare) dâ la tache a,<br />

pontâ: quando la incontra, la attacca sempre,<br />

cuant che le cjate le ponte simpri 6 (fermare<br />

con corda, ecc) leâ, peâ: attacca lo spago alla<br />

sedia, lee il spali ae cjadree 7 (incominciare)<br />

tacâ, tacâsi, tacâ sot a: attacchiamo il lavoro la<br />

prossima settimana, o tachin il lavôr la setemane<br />

cu ven 8 (un discorso, ecc) tacâ, disniçâ:<br />

ha attaccato il discorso con i saluti, al à disniçât<br />

il discors cui salûts 9 (una lite) impastanâ,<br />

tacâ: è stato lui ad attaccare briga, al è<br />

stât lui a tacâ beghe 10 (una malat tia) tacâ:<br />

ci ha attaccato l’influenza, nus à tacât l’influence<br />

11 (buoi, cavalli) tacâ, tacâ sot, meti<br />

sot: i buoi sono stati attaccati, i bûs a son stâts<br />

tacâts sot 12 (il telefono) butâ jù, meti jù; mi<br />

ha attaccatro il telefono in faccia, mi à butât<br />

jù il telefon in muse # vintr 1 (di colla, ecc)<br />

tacâ: questa colla attacca bene, cheste cole e<br />

tache ben 2 (attecchire) tacâ: le sue idee non<br />

attaccano, lis sôs ideis no tachin 3 (incominciare)<br />

tacâ, tacâ sot a: dovete ~ alle 6 domani,<br />

o vês di tacâ a sîs doman ~ al chiodo, picjâ<br />

tal mûr; ~ bottone, tacâ botons; non attacca!:<br />

no ta che!; ~ briga con qlcu, tacâle, triscâle<br />

cun un.<br />

attaccarsi vrifl 1 insedâsi, in tignîsi: si attacca a al<br />

suo posto e non vuole cederlo, si inten al so<br />

puest e nol vûl molâlu 2 (affezionarsi) tacâsi:<br />

è molto attaccato a sua sorella, al è tant tacât a<br />

sô sûr 3 (di cibo) tacâsi: sta attento che la pasta<br />

non si attacchi, bade che la paste no si tachi<br />

4 (abbarbicarsi) brincâsi, ingrimpâsi,<br />

rimpinâsi: non attaccarti a delle scuse, no sta<br />

rimpinâti a scusis 5 (arrangiarsi) tacâsi, rangjâsi:<br />

se non ce la fai, attaccati, se no tu rivis,<br />

rangjiti ~ alla bottiglia, butâle tal bevi, butâsi<br />

tal bevi; ~ al collo, cjapâ a bracecuel.<br />

attaccaticcio agg 1 tacadiç, pe tadiç: hai le mani<br />

attaccaticcie, tu âs lis mans tacadicis 2 (di persona)<br />

peolon: è un ragazzo ~ , al è un fantat<br />

peolon.<br />

attaccato agg 1 tacât, picjât: la casa è attaccata<br />

alla strada, la cjase e je tacade de strade 2 (di<br />

capelli, vesti) petât.<br />

attaccatura sf 1 (di ramo, ecc) poc (m) 2 (punto<br />

d’inizio) atac (m): l’~ delle maniche è rovinata,<br />

l’atac des maniis al è ruvinât.<br />

attacchino sm picjemanifescj.<br />

attacco sm 1 atac, assalt: le truppe muovono all’~<br />

, lis trupis a van al atac 2 (accesso di malat-<br />

78 78

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!