01.06.2013 Views

vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri

vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri

vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

sgarfe tal casset 1 (tramare) tramaiâ.<br />

armeggio sm 1 sgarfament, maneç 2 (macchinazione)<br />

traine.<br />

armeggione sm sgarfon, trapo lon.<br />

armeno aggsm armen.<br />

armentario sm armentâr.<br />

armento sm arment, pline (f), trop.<br />

armeria sf armarie.<br />

armiere sm armîr.<br />

armigero sm soldât, vuerîr.<br />

armilla sf (archeol) manin (m).<br />

armistizio sm 1 armistizi, compa tât 2 (fig) padin,<br />

soste.<br />

armonia sf (mus) 1 armonie, cor dade 2 (combinazione<br />

di colori) armonie: il giardino era<br />

tutto un’ ~ di colori, il zardin al jere dute une<br />

armonie di colôrs 3 (concordia) armonie,<br />

concuardie: vivevano in ~ , a vivevin in concuardie<br />

~ di suoni, di accordi, cordade; in<br />

buona ~ , in pâs e in caritât; in gioiosa ~ , in<br />

frae; in ~ , daûr di, in armonie cun, secont.<br />

armonica sf (mus, a bocca) sunete.<br />

armonico agg armoniôs.<br />

armonioso agg armoniôs.<br />

armonizzare vtr 1 armonizâ 2 (fig) cordâ: hanno<br />

armonizzato i caratteri, a àn cordât i lôr<br />

caratars.<br />

armoraccio sm (bot) cren.<br />

arnese sm 1 (utensile) argagn, im prest, ordegn,<br />

strument: sono tanti gli arnesi dell’idraulico, a<br />

son tancj i imprescj dal idraulic 2 (un oggetto<br />

qualsiasi) afâr, cjossul, ingegn, in tric, stoc,<br />

strieç, tananai, tramai: dove vai con quel ~ ?,<br />

dulà vâstu cun chel tramai? 3 (di persona):<br />

nessuno frequenta quel ~ , nissun al va cun<br />

chel trabacul 4 (masserizia) garba tul, tatare<br />

(f): quella stanza è piena di arnesi, chê stanzie<br />

e je plene di garbatui vecchio ~ , caçope (f);<br />

in malo ~, in malsest, malsestât, malmetût;<br />

male in ~ darot, maltapât, sbrîs, scuintiât,<br />

malsestât (di salût), (di cosa) dirocât; essere<br />

bene in ~ , jessi in fîl, (ricco) ben in sachete,<br />

(salute) in gjambe; mettersi in ~ , dreçâsi lis<br />

cuestis, metisi in fîl, comedâ lis cuestis, metisi<br />

in scuare, metisi in sest, tornâ cul pît a rive.<br />

arnia sf (cassetta per le api) boç (m) castrare le<br />

ar nie, cjastrâ i boçs.<br />

arnica sf (bot) arniche, starnu dele, tabachine.<br />

aro sm (bot) lenghe (f) di vacje.<br />

aroma sm arome, balsim, bonodôr: ho usato<br />

molti aromi, o ai doprât tancj aromis.<br />

aromatario sm (chi vende aromi) aromatâr.<br />

aromaticità sf aromaticitât.<br />

aromatico agg aromatic: ha qualcosa di ~ questo<br />

vino, al à alc di aromatic chest vin.<br />

aromatizzare vtr aromatizâ, imbalsamâ, cuinçâ.<br />

arpa sf (mus) arpe.<br />

arpia sf 1 (mitol) arpie 2 (fig) (persona brutta e<br />

avida) sbilfe: è proprio una ~ quella donna, e<br />

je propit une sbilfe chê femine vecchia ~,<br />

sgrembie.<br />

arpionare vtr rimpinâ.<br />

arpione sm 1 (perno) cancar 2 (per la pe sca) fossigne<br />

(f) 3 (gancio, uncino) rimpin, lincin.<br />

arpista sf (mus) arpiste.<br />

arrabattarsi vpron mateâ, lambi câsi, scombati,<br />

smalitâ, tarmenâ, bati la lune: è inutile ~ per<br />

quelle cose, al è inutil lambicâsi par chês robis<br />

li.<br />

arrabbiamento sm rabieç.<br />

arrabbiare vintr 1 saltâ sù la grinte 2 (far arrabbiare)<br />

stiçâ, ticiâ: mi fai sempre ~, tu mi fasis<br />

simpri inrabiâ 3 (far ar rabbiare qlcu) fâ invelegnâ<br />

un, fâ mateâ un.<br />

arrabbiarsi vrifl 1 ingrintâsi, inrabiâsi, inve legnâsi,<br />

stiçâsi, tarocâ: si arrabbia per il tuo<br />

ritardo, si inrabie pal to ritart 2 (per ottenere<br />

qulco) incagnîsi, ustinâsi, indeâsi: si arrabbiava<br />

a comprare appartamenti, si incagnive<br />

a comprâ apartaments.<br />

arrabbiato agg inrabiât, invele gnât, sviersât:<br />

non essere ~ con noi!, no sta sei inrabiât cun<br />

nô!.<br />

arrabbiatura sf inrabiade, ra biade.<br />

arraffare vtr 1 (rubare) robâ, raspâ, sgrafonâ,<br />

gatamâ 2 (carpire) ingrampâ, gafâ, ga spâ, dâ<br />

la gafe: arraffa tutto quello che trova, al gafe<br />

dut ce ch’al cjate.<br />

arraffatore sm sgrifignon, sgra fon.<br />

arraffone sm sgrifignon, sgrifi gnot.<br />

arrampicarsi vintr sgripiâsi, rimpinâsi: si arrampica<br />

sulle montagne come un capriolo, si rimpine<br />

su pes montagnis come un cjavrûl.<br />

arrampicata sf rimpinade ~ libera, rimpinade<br />

libare.<br />

arrampicatore sm rimpinadôr.<br />

arrancare vintr 1 (camminare a fa tica) trapeâ,<br />

66 66

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!