vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri
vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri
vocavolario italiano-friulano - Gotart Mitri
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
tia) atac, intac: ha avuto un ~ di febbre, al à<br />
vût un atac di fiere 3 (elettr) atac 4 (mus)<br />
atac 5 (sport) atac: abbiamo l’attacco più forte,<br />
o vin l’atac plui fuart 6 (critica) atac, critiche<br />
~ di tosse stizzosa, sbolseament; ~ di<br />
cuore, atac di cûr.<br />
attagliarsi vpron lâ a plomp: l’intervento si attaglia<br />
all’argomento, l’intervent al va a plomp<br />
cul argoment.<br />
attanagliamento sm tanaiade (f).<br />
attanagliare vtr 1 tanaiâ: lo attanagliò per una<br />
gamba, lu tanaià par une gjambe 2 (fig) ingrampâ,<br />
tanajâ: ci attanagliano le paure, nus<br />
ingrampin lis pôris.<br />
attardarsi vpron intardâsi: si è attardato per lo<br />
sciopero dei trasporti, si è intardât pal siopar<br />
dai traspuarts.<br />
attardato agg intardât.<br />
attecchire vintr 1 cjapâ, cjapâ pît, çatâ, lidrisâ:<br />
la radice ha attecchito, la lidris e à cjapât 2<br />
(fig) cjapâ prese: le sue idee hanno attecchito,<br />
li sôs ideis a àn cjapât prese.<br />
atteggiamento sm 1ande (f), estri, pose (f): il<br />
suo atteggiamento è criticato, la sô pose e je<br />
criticade 2 (modo di gestire) procedi: l’atteggiamento<br />
del partito non gli è piaciuto, il<br />
procedi dal partît no i è plasût ~ da padrone,<br />
paronance (f).<br />
atteggiare vtr mostrâ.<br />
atteggiarsi vrifl mostrâsi, tignîsi sù.<br />
attempato agg intimpât, madûr, passa dot.<br />
attendamento sm campament.<br />
attendente sm (mil) atendent, ordenance (f).<br />
attendere vtr (aspettare) spietâ: aspettiamo una<br />
risposta, o spietìn une rispueste # vintr (occuparsi<br />
di) atindi a, stâ daûr a, viodi di: attende<br />
bene alle sue attività, ur sta daûr ben a<br />
lis sôs ativitâts ~ al varco, fâ la paisse, fâ la<br />
vuaite; ~ il Messia, spietâ il Messie; ~ assiduamente<br />
a qlco, dâi sot a alc; ~ ai più diversi<br />
servizi, fâ di pale e di forcje.<br />
attendersi vrifltr proviodi: ci attendiamo una risposta<br />
positiva, o proviodìn une rispueste<br />
positive # vriflintr spietâsi: si sono attesi per<br />
mezz’ora, si son spietâts mieze ore.<br />
attendibile agg 1 crêt: è un signore attendibile, al<br />
è un siôr crêt.<br />
attendibilità sf crodibilitât: l’~ del sondaggio è<br />
fuori discussione, la crodibilitât dal scandai e<br />
79<br />
je fûr di discussion.<br />
attenere vintr rivuardâ; la domanda non attiene<br />
al tema, la domande no rivuarde il teme.<br />
attenersi vpron atignîsi, tignîsi: ci atteniamo al<br />
programma, si atignìn al program.<br />
attentamente avv cun atenzion.<br />
attentare vintr atentâ.<br />
attentato sm atentât.<br />
attentatore sm atentadôr.<br />
attento agg atent, atîf, intent: sta ~ quando guidi,<br />
sta atent cuant che tu vuidis at tenti!<br />
(mil): aptac!; stare sull’attenti, stâ in prime;<br />
stare ~ a: vuardâ vodi di; attenti al cane,<br />
atents das cjan; attenti ai pesi sospesi, ocjo ai<br />
pês suspindûts.<br />
attenuante aggsf atenuant.<br />
attenuare vtr 1 ridusi, umiliâ, morestâ: dovette<br />
~ quel rumore troppo forte, al scugnì ridusi<br />
chel sunsûr masse fuart; va attenuato un po’<br />
il giallo, al va un pôc morestât il zâl 2 (calare)<br />
calâ, sbassâ: gli hanno attenuato la pena, i<br />
àn sbassât la pene 3 (l’ira, la stizza) dismolâ:<br />
per fortuna attenuò la sua rabbia, par furtune<br />
al dismolà la sô stice.<br />
attenuarsi vrifl 1 sclagnîsi: la pressione si è attenuata,<br />
la pression si è sclagnide 2 (del freddo)<br />
umiliâsi 3 (di colore) smamîsi.<br />
attenuato agg smuartît.<br />
attenzione sf 1 atenzion: devi mettere ~ nelle cose<br />
che fai, tu âs di meti atenzion intes robis che<br />
tu fasis 2 (atto riguardoso, premura) premure,<br />
viste, ri vuart (m), studi (m): devi avere ~<br />
per tua madre, tu âs di vê rivuart cun tô mari<br />
colmare qlcu di attenzioni, tignî un tant<br />
che un dêt madûr, jemplâ di intenzions; ~<br />
ai gradini!, atenzion, ocjo ai scjalins!; colpire<br />
l’ ~ , dâ tal voli; fare ~ a, stâ atent di; imporsi<br />
all’ ~ , clamâ l’atenzion; attirare l’ ~ ,<br />
clamâ l’atenzion; porre l’ ~ su, rimarcâ; prestare<br />
~ a, dâ scolte, dâi abade, scoltâ.<br />
atterraggio sm rivade (f), ateragjo.<br />
atterramento sm demolizion, sdrumament.<br />
atterrare vtr 1 butâ a tiere, butâ jù, scrofâ, sdrumâ,<br />
sdramassâ: la vecchia casa è stata atterrata,<br />
la viere cjase e je stade butade jù 2 vintr<br />
aterâ, poiâsi: l’elicottero è atterrato nel pomeriggio,<br />
l’elicotar si è poiât tal dopomisdì 3<br />
(sport) butâ a tiere, butâ jù: lo ha atterrato in<br />
due riprese, lu à butât jù in dôs ripresis.