Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

More documents

Recommendations

Info

Ele te vor feri <strong>de</strong> femeia aproapelui şi <strong>de</strong> limba cea a<strong>de</strong>menitoare a celei străine. Nu dori frumuseţea ei în inima ta şi nu te lăsa prins la căutătura ochilor ei,/ Căci femeia <strong>de</strong>sfrânată umblă după o bucată <strong>de</strong> pâine, pe când soţia doreşte un suflet <strong>de</strong> mare preţ. Prov. lui Solomon, 6, 20, 23 – 26 Cine iubeşte înţelepciunea bucură pe tatăl său şi cine umblă cu <strong>de</strong>sfrânatele îşi prăpă<strong>de</strong>şte 16 ARCADE <strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong> averea. Prov. lui Solomon, 29, 3 ; 6, 26 Ascultă sfaturile şi primeşte învăţătura ca să fii înţelept pe viitor. Prov. lui Solomon, 19, 20 „Veşnicia ascunsă într-o clipă“ ► Livia Roman Părintele Arsenie Papacioc a ales să <strong>de</strong>pună mărturie pentru neamul românesc satul Perieţi din comuna Misleanu, ju<strong>de</strong>ţul Ialomiţa, ziua 13 a lunii august, leatul 1914. Veşnicia s-a înfiripat într-o clipă atunci, dar abia după 90 <strong>de</strong> ani părintele o fixa în cuvânt, lăsându-ne <strong>de</strong>finitiv vorba frumoasă şi adâncă spre mărturie şi iluminare. Fiul lui Vasile şi al Stancăi, cu sânge aromân alergându-i prin vene, <strong>de</strong> la un străbunic macedonean, şi acela, tot preot, îşi pornea aventura existenţei întru nemurirea neamului românesc, fără să bănuiască o clipă măcar că viaţa <strong>de</strong> pe pământ va fi pentru Sfinţia Sa a<strong>de</strong>vărată vale a plângerii. Dar nu s-a plâns! Şi care din aleşii lui Dumnezeu a făcut-o? Astfel, prin <strong>de</strong>ceniul al patrulea al <strong>de</strong>ja trecutului secol XX, închisorile politice aveau să <strong>de</strong>vină pepiniere <strong>de</strong> produs sfinţenie... Nu ştiau torţionarii <strong>de</strong> atunci cât bine pregăteau acestui neam! Acolo, în cea mai grozavă şcoală <strong>de</strong> produs veşnicia, unora le-a picurat Dumnezeu har. Arsenie Papacioc s-a aflat printre ei: „Eu îi mulţumesc lui Dumnezeu din toată inima Motto: „Problema care se pune este ca în fiecare zi să putem cuceri Veşnicia. Ăsta este i<strong>de</strong>alul.“ că mi-a dat cruce. Gân<strong>de</strong>am aşa: «Am fost cinstit în viaţa mea, dar nu-i <strong>de</strong>stul; trebuie să te răstigneşti!» Şi am spus <strong>de</strong> multe ori: «Să mori şi să înviezi în fiecare zi! » Ce poate cuprin<strong>de</strong> o carte, după ce ai avut norocul să-l cunoşti? În chilia neîncăpătoare <strong>de</strong> la Techirghiol, oamenii veneau încovoiaţi <strong>de</strong> griji, dar cu nă<strong>de</strong>j<strong>de</strong>a că vor găsi bun sfat. Şi se-ntâmpla aşa! Căci Părintele a fost, în primul rând, un om trecut prin mari suferinţe. Neînchipuite! De aceea, poate, îi era atât <strong>de</strong> uşor să găsească cel mai potrivit gest, cel mai simplu cuvânt, <strong>de</strong> aceea o gingăşie nesfârşită izbucnea din atitudinile sale. Pentru că părintele Arsenie Papacioc îi iubea pe oameni. O stare inexplicabilă <strong>de</strong> bine, <strong>de</strong> împăcare cu tine te însoţea multă vreme după ce-l părăseai. Şi pentru tot<strong>de</strong>auna începea un dialog spiritual, pe care, cred eu, fiecare îl vom purta cu Părintele până la sfârşit. „Veşnicia ascunsă într-o clipă“, o cărticică apărută în colecţia „Isvoare duhovniceşti“, la Editura Reîntregirea din Alba-Iulia, sub îngrijirea preotului Benedict Stancu, cuprin<strong>de</strong> crâmpeie biografice şi cuvinte <strong>de</strong> folos ale acestui mare duhovnic pe care ni l-a dăruit Dumnezeu. Oricând ne va fi prea greu, să ne amintim cuvintele sale, să învăţăm trezia şi să avem credinţa că, dacă murim, şi putem învia în fiecare zi. Vă recomand călduros această carte, în care veţi afla <strong>de</strong>stule răspunsuri interesante la întrebări <strong>de</strong> ne<strong>de</strong>scifrat. Spicuiri cu folos: „Nu este lucru mic în viaţă răul cel mai mic.“ „Mare mai e un om smerit în faţa lui Dumnezeu!“ „E smerit, mândruleţul!“ „O clipă poate să fie un timp şi o închinare poate să fie o rugăciune.“
www.arca<strong>de</strong>.xhost.ro Mitropoliţii SIMION ŞTEFAN şi ANDREI ŞAGUNA ai Transilvaniei încununaţi cu nimbul sfinţeniei ► Ion I. Mutu - Strehaia La finele primei luni <strong>de</strong> toamnă a <strong>anul</strong>ui <strong>de</strong> graţie <strong>2011</strong>, Biserica Ortodoxă Română a îmbrăcat haină <strong>de</strong> bucurie, prin faptul că a primit în cununa calendarului său alte două nestemate, care au slujit Biserica, Ţara şi Neamul cu timp şi fără <strong>de</strong> timp, aşa cum au făcut-o prin cuvânt şi faptă cei doi mari Mitropoliţi ai Transilvaniei: SIMION ŞTEFAN şi ANDREI ŞAGUNA. În continuare vom face o microbiografie a celor doi Sfinţi Ierarhi, <strong>de</strong>oarece mintea noastră omenească, limitată, nu poate cuprin<strong>de</strong> în câteva rânduri vieţile acestor două făclii ale Ortodoxiei strămoşeşeti, pe care au slujit-o până la ultima suflare pământească, dar şi dincolo, din Împărăţia lui Dumnezeu, mijlocind prin ale lor sfinte rugăciuni pentru noi nevrednicii. Vom face prezentarea celor doi Sfinţi în ordine cronologică şi nu în cea a canonizării. Astfel, în 1541, Transilvania <strong>de</strong>venea principat autonom sub suzeranitate turcească, ce a adus multe greutăţi românilor ar<strong>de</strong>leni, mai ales ţăranilor, care erau obligaţi la plata tributului către Poartă. La aceasta se adăugau luptele <strong>de</strong>se pe care principatul transilvănean le avea cu habsburgii, iar peste se afla şi acţiunea <strong>de</strong> prozelitism protestant. Mai târziu, în 1585, parohiile româneşti din Ţara Făgăraşului au fost puse sub autoritatea preotului calvin maghiar din aceeaşi zonă. În astfel <strong>de</strong> împrejurări şi-a început şi îşi <strong>de</strong>sfăşura arhipăstorirea Sfântul Mitropolit Simion Ştefan. După înlăturaea din scaun a Sf. Mitropolit Ilie Iorest, încă <strong>de</strong> la primele luni ale lui, 1643, soborul protopopilor a ales pe noul mitropolit, în persoana ieromonahului Ştefan (la botez primise numele <strong>de</strong> Simion). Din păcate nu ni s-au păstrat prea <strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong> multe date biografice <strong>de</strong>spre el până la alegerea ca mitropolit. După tradiţia vremii şi Simion Ştefan a fost hirotonit în Ţara Românească. Pe atunci, Transilvania era condusă <strong>de</strong> principele calvin, Gheorghe Rakoczy I, care, împreună cu sfetnicii lui, au încercat să-şi exercite influienţa asupra Bisericii Ortodoxe Române din Ar<strong>de</strong>al (lucru pe care-l mai încercaseră şi în vremea Sf. Mitropolit Ilie Iorest), impunându-i noului mitropolit 15 condiţii, între care: predicarea în româneşte numai după Sf. Scriptură, înlăturând Sf. Tradiţie (Predania); educarea tineretului după Catehismul calvin; împărtăşirea numai celor vârstnici; <strong>de</strong>sfiinţarea obiceiurilor <strong>de</strong> la botez, cununii, înmormântări; înlăturarea cinstirii icoanelor, Crucii etc. Erau acordate drepturi doar superinten<strong>de</strong>ntului calvin şi <strong>de</strong>sigur calvinilor. Cu toate aceste greutăţi, Mitropolitul Simion Ştefan nu şi-a părăsit turma încredinţată spre păstorire, nu a acceptat niciuna din condiţiile impuse <strong>de</strong> principii calvini şi mai presus <strong>de</strong> acestea nu a renunţat la preocupările cărturăreşti, <strong>de</strong> luminare a poporului prin carte. Astfel, <strong>de</strong> numele Mitropolitului Simion Ştefan, este legată tipărirea la Bălgrad (Alba Iulia) a două lucrări ARCADE 17
Page 1 and 2: Cuprinsul www.arcade</stron
Page 3 and 4: www.arcade.xhost.r
Page 5 and 6: Mediocritatea - o boală incurabil
Page 7 and 8: de adâncă apreci
Page 13 and 14: ► Elena Perţ Sunt mulţi. Foarte
Page 15: trupul. 15, 30 Lovitura biciului fa
Page 19 and 20: credincioşi, dar şi pelerini, ven
Page 21 and 22: a fost Î.P.S. †LAURENŢIU STREZA
Page 23 and 24: ceea ce era, Dumnezeu ade</
Page 25 and 26: omul pe sine, şi aşa să mănânc
Page 31 and 32: Intervenţia profesorului doctor <s
Page 35 and 36: Întâlnire de suf
Page 37 and 38: Prezentarea cărţii „Cronici lit
Page 39 and 40: mângâie disperarea. E greu când
Page 41 and 42: creaţia autorului respectiv, face
Page 43 and 44: supravieţuire în conul umbrei: ap
Page 45 and 46: parfumul muzicii stelare ar vrea s
Page 47 and 48: societăţi de bin
Page 49 and 50: în vecinătatea locurilor natale a
Page 53 and 54: evelează nevoia artistului <strong
Page 55 and 56: şi mai ales războiul. Pentru că
Page 57 and 58: care am putea distinge atomul la sc
Page 59 and 60: Cred că punctul dificil e limba î
Page 63 and 64: „Inovaţii” în limba română
Page 65 and 66: Colind de gând Mi
Page 67 and 68:
www.arcade.xhost.r
Page 69 and 70:
zahăr invertit, tanin, acid citric
Page 71 and 72:
PROVERBE ŞI ZICERI POPULARE ROMÂN
show all

Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?