19.05.2013 Views

Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

mângâie disperarea. E greu<br />

când te <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>sparţi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> lumea<br />

ta, aşa cum ar fi atât <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> greu<br />

să-ţi părăseşti familia, fraţii,<br />

cunoscuţii, poporul.<br />

Totuşi cum ne în<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>amnă<br />

S-au spus foarte multe<br />

vorbe frumoase<br />

cu ocazia acestui<br />

eveniment, cu îndreptăţire. Dar<br />

evenimentul trebuie receptat<br />

la autentica semnificaţie.<br />

Augustin Popescu a vieţuit<br />

singur. De aceeea dorinţa i-a<br />

fost, să fie reprimit în pământ,<br />

fără alai. Nu din dispreţ faţă <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng><br />

cei rămaşi, nici din ranchiună.<br />

Ci a fost recunoaşterea unui dat,<br />

dincolo <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> înţelegerea imediată,<br />

pe care trebuia să şi-l asume şi<br />

în faţa căruia trebuia să se plece.<br />

Creând fără întrerupere, timp<br />

<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> o viaţă, stigmatul i-a fost să<br />

o facă în solitudine, în con <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng><br />

www.arca<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>.xhost.<strong>ro</strong><br />

DE CITIT ► <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Milena B.<br />

• Dilema veche <st<strong>ro</strong>ng>nr</st<strong>ro</strong>ng>.<br />

407/1-7 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cembrie <st<strong>ro</strong>ng>2011</st<strong>ro</strong>ng>, Anul<br />

VIII, prezintă un fragment din<br />

piesa Familia Offline <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Mihaela<br />

Michailov. Autoarea ia cuvântul<br />

“Am scris Familia Offline pentru<br />

că am vrut să vorbesc <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>spre<br />

realitatea unei copilării <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> risc<br />

maxim. O copilărie care iese din<br />

Ţara Minunilor şi intră în zona<br />

<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> pericol extrem a ţării celor<br />

singuri. E copilăria unui număr<br />

din ce în ce mai mare <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> copii<br />

care trăiesc astăzi în România.<br />

Alba ca Zăpada, uneori, nu e <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng><br />

ajuns.” Piesa are dulce-amarul<br />

ieşirii din situaţii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> urgenţă.<br />

Pentru cei care sunt în pană <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng><br />

poeta: „macină timp, dă-i formă<br />

şi culoare, dimensiune, zi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>şte,<br />

construieşte, ciopleşte, creează<br />

istoria timpului; înnobilează-l,<br />

topeşte-l în eternitate”. Sunt<br />

cuvinte care înobilează şi ne face<br />

Epilog<br />

umbră, neştiut şi neînţeles. Cu<br />

atât mai mult acum, Augustin<br />

Popescu nu şi-ar fi dorit cuvinte<br />

<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> laudă, din abun<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>nţă spuse<br />

aici. Ceea ce însă, l-ar fi încântat<br />

peste măsură, este continuitatea<br />

vieţii culturale strehăiene.<br />

Cărţile, a domnului p<strong>ro</strong>fesor<br />

Dumitru Bă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>scu – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> înaltă<br />

consistenţă culturală şi a Elenei<br />

Popescu – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> mare sensibilitate<br />

artistică, lansate la Strehaia,<br />

transfigurează singurătatea lui<br />

Augustin Popescu, în bucuria<br />

regăsirii principiilor (ce i-au<br />

întreţinut existenţa obscură)<br />

pe f<strong>ro</strong>ntispiciul cultural<br />

unanim recunoscut. Augustin<br />

imaginaţie un moment salvator.<br />

• În Orizont <st<strong>ro</strong>ng>nr</st<strong>ro</strong>ng> 11/29<br />

noiembrie <st<strong>ro</strong>ng>2011</st<strong>ro</strong>ng> Anul XXIII,<br />

tinereţea unor tineri. Fotografia<br />

redacţiei Orizont în 1972. Şi<br />

premiile literare ale filialei USR<br />

Timisoara pe <st<strong>ro</strong>ng>anul</st<strong>ro</strong>ng> 2010. De citit<br />

cu uimire crescândă şi plus<br />

<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> calorii, articolul lui Ciprian<br />

Vălcan, “Zeii şi Graşii”.<br />

• Amplu interviu cu<br />

Robert Serban în Dilemateca<br />

<st<strong>ro</strong>ng>nr</st<strong>ro</strong>ng> 65/octombrie <st<strong>ro</strong>ng>2011</st<strong>ro</strong>ng>,Anul<br />

VI.”Poeţii sunt ca aruncătorii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng><br />

grena<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>fensive”. De citit şi<br />

“Moartea parafină”<br />

• Un instrument cu sunet<br />

nou, luthul, cu linia lui pe care<br />

<st<strong>ro</strong>ng>Revistă</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>cultură</st<strong>ro</strong>ng>, <st<strong>ro</strong>ng>anul</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>IX</st<strong>ro</strong>ng>, <st<strong>ro</strong>ng>nr</st<strong>ro</strong>ng>. 4/<st<strong>ro</strong>ng>2011</st<strong>ro</strong>ng><br />

eternitatea ap<strong>ro</strong>ape sufletului.<br />

Cuvintele: că nu morţi sunt cei<br />

ce nu mai sunti, ci doar plecaţi.<br />

Să consi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>răm că şi colegul<br />

nostru Augustin Popescu este<br />

doar plecat.”<br />

Popescu nu s-a prefigurat,<br />

în esenţialitatea sa, ca o<br />

persoană a vieţuirii obişnuite.<br />

Mai <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>grabă, existenţa-i s-a<br />

cuantificat într-un conglomerat<br />

al principiilor culturale, ce-l<br />

traversau prin naturaleţea<br />

conlucrării legice. A regăsi<br />

aceste principii, guvernând o<br />

întreagă comunitate, a Strehaiei,<br />

înseamnă a-l regăsi pe<br />

Augustin Popescu, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>scătuşat<br />

din tenebrele conjuncturii<br />

existenţiale şi exercitându-şi<br />

întreaga potenţialitate, benefic<br />

şi triumfător.<br />

► Octavian Tudor Popescu<br />

ARCADE<br />

39

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!