Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

More documents

Recommendations

Info

tuberculoză şi este internat în sanatoriul Moreni, <strong>de</strong> un<strong>de</strong>, <strong>de</strong>cepţionat, într-o stare psihică alarmantă, îi scrie lui Constantin Rădulescu-Motru scrisoarea care urmează: „Mult stimate domnule profesor, Nădăjduiesc că nu vă supără prea mult această scrisoare a unui bolnav, trimisă din patul sanatoriului Moreni. În lagărul Ciuc m-am îmbolnăvit <strong>de</strong> tuberculoză şi am fost trimis aici prin <strong>de</strong>cizia Comisiei Medicale a Ministerului <strong>de</strong> Interne. De asemenea, am fost eliberat acum 12 zile, semnând o hârtie prin care mă angajam să nu fac politică. (Straniu. Mă întreb când am făcut vreodată politică – şi-mi amintesc că semnasem acum şase luni o hârtie asemănătoare. Cu toate acestea am fost ţinut 16 zile la Prefectură şi trei luni la Ciuc). Ce cre<strong>de</strong>ţi, mult stimate domnule profesor, <strong>de</strong>spre un tânăr care se ve<strong>de</strong> la 35 <strong>de</strong> ani, nu numai lipsit <strong>de</strong> dreptul <strong>de</strong> a-şi câştiga existenţa, în imposibilitatea <strong>de</strong> a munci – dar se ve<strong>de</strong> şi bolnav <strong>de</strong> piept din cauza tratamentului şi a subalimentaţiei la care a fost supus într-o temniţă la care a fost osândit fără nici o vină şi fără nici o ju<strong>de</strong>cată. Îmi amintesc scrisoarea pe care v-am trimis-o în luna iulie şi-mi amintesc răspunsul dumneavoastră pe care l-am citit în ziua în care am fost arestat. De abia acum îmi dau seama cât eram atunci <strong>de</strong> fericit: sărac, hărţuit <strong>de</strong> poliţie, dar sănătos. Astăzi, mult stimate domnule profesor, sunt bolnav şi <strong>de</strong> tuberculoză şi <strong>de</strong> nervi. Munca tinereţii mele întregi a fost zadarnică. Zadarnic am umblat în două continente, am citit biblioteci întregi şi am scris 16 volume. Toate darurile pe care mi le-a dat Dumnezeu şi tot ce am adăugat eu prin munca mea, va fi îngropat în pământ. Mă întreb ce blestem apasă asupra generaţiei mele, ca istoria şi moartea să ne secere atât <strong>de</strong> timpuriu şi cu atâta cruzime? Vă mulţumesc pentru nesfârşita bunătate pe care mi-aţi arătat-o încă din anii stu<strong>de</strong>nţiei mele şi vă urez, stimate domnule profesor, tot norocul pe care <strong>de</strong>stinul ni-l refuză nouă. Al Dumneavoastră <strong>de</strong>votat elev, Mircea Elia<strong>de</strong>”. Motru îi trimite lui Mircea Elia<strong>de</strong> şi unele sume <strong>de</strong> bani. În aceste momente <strong>de</strong> grea cumpănă pentru Mircea Elia<strong>de</strong>, soţia sa, Nina Elia<strong>de</strong> adresează lui Constantin Rădulescu- Motru o scrisoare în care îşi exprimă îngrijorarea faţă <strong>de</strong> soarta soţului său: „Mult stimate domnule profesor, Vă rog să mă iertaţi că vă răspund aşa <strong>de</strong> târziu la binevoitoarea Dumneavoastră scrisoare, însă sperăm că lucrurile o să se îndrepte şi să vă răspundă soţul meu . Chiar în ziua când am primit scrisoarea Dumneavoastră a fost arestat Mircea. În urma asigurării date <strong>de</strong> generalul Con<strong>de</strong>escu, prin domnul profesor Rosetti, că poate lucra liniştit acasă, s-a întors şi a pus sub tipar, după cum ştiţi, revista „Zamolxis”. La o săptămână <strong>de</strong> la venirea lui, adică joi, 14 iulie, ora 4 p.m. a fost arestat. De atuncea stă în regim celular, adică doarme pe jos, într-o odaie mică, fără aer, cu o singură masă şi un scaun şi o pătură pe care o întin<strong>de</strong> pe scânduri noaptea, ca să-şi întindă oasele. Ca tovarăş are santinela care se schimbă din trei în trei ore. Deşi i-au luat două interogatorii, în care a spus că nu a făcut politică şi nici nu va face, pentru că nu îl interesează, cre<strong>de</strong> numai în mântuirea neamului prin jertfă şi credinţă, <strong>de</strong>votându-se ca şi 60 ARCADE <strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong> până acum ştiinţei, totuşi n-a fost eliberat şi probabil va fi dus la Miercurea Ciucului. A recurs la singurul om care ar putea să-i vină în ajutor, la generalul Con<strong>de</strong>escu, din a cărui mână a fost arestat. Căci putea prea bine Mircea să stea mai <strong>de</strong>parte ascuns, să-şi vadă <strong>de</strong> lucru; greşala lui a fost încre<strong>de</strong>rea în cuvântul generalului. Deşi se zice că a intervenit şi că s-ar fi promis, văd că zilele trec, căutând să-l distrugă fiziceşte şi moraliceşte. Regimul este barbar, mai rău <strong>de</strong>cât pentru borfaşi. Este trist că pentru un element <strong>de</strong> valoarea lui Mircea care face cinstea şi mândria acestei ţări, să fie zdrobit fără absolut nici o vină. Puţini au fost acei cărora le-a fost încredinţată la 31 <strong>de</strong> ani colaborarea a 5 mari savanţi pentru o revistă internaţională – prima la noi în ţară. Vă scriu toate aceste rânduri, Domnule Decan, pentru că sunteţi printre acei ce aţi îndrumat paşii lui în carieră şi vă puteţi mândri cu el. Nu voi uita niciodată bunăvoinţa şi sprijinul Dumneavoastră şi vă asigur că nu veţi regreta nimic din tot ce aţi făcut pentru el şi vă veţi putea mândri şi în viitor cu fostul Dumneavoastră stu<strong>de</strong>nt. Primiţi asigurarea <strong>de</strong>osebitei mele stime, Nina Elia<strong>de</strong>”. Se înţelege că în zilele acelea <strong>de</strong> îngrijorare pentru familia Elia<strong>de</strong>, Constantin Rădulescu- Motru a făcut nu puţine intervenţii pentru a scoate <strong>de</strong> sub o iluzorie scuzare pe fostul său stu<strong>de</strong>nt, care peste puţin timp, va pleca în străinătate <strong>de</strong> un<strong>de</strong> nu va mai veni niciodată în ţară. Cariera strălucită pe care a făcut-o Mircea Elia<strong>de</strong> îi da lui Motru satisfacţia datoriei împlinite faţă <strong>de</strong> un semen apropiat inimii sale şi în care a întrezărit scânteia geniului.
www.arca<strong>de</strong>.xhost.ro POEME ► <strong>de</strong> Eugenia Rada Ioniță Aceluia ce trebuia să fie Câtă nerăbdare, fierbe apa-n zbuciume rebele Printre atâtea flori <strong>de</strong> stele, Privea singura floare <strong>de</strong> lună. Distilări <strong>de</strong> aur în lacrima curată, Plânset tânguit din cântecul <strong>de</strong> harfe Şi-un prinţ în goana cea nebună Alerga precum visul acel virginal Pe un tron <strong>de</strong> diafane raze, Privea uimitul, mutul a<strong>de</strong>văr, Iar întrebările <strong>de</strong>şarte loveau-n tăceri. Să fie prinţ <strong>de</strong> lună, colindând stingher Prin <strong>de</strong>şerturi smălţuite <strong>de</strong> pulberi aprinse, Cu inima friptă şi dorul cu el!... Unul, plin <strong>de</strong> putere şi glorie asemeni Veşnic traista s-o umple Trecând peste orice chin şi dureri… Speram, o, cât, din negre închisori Măcar o singură clipă să nu se întâmple. Calul trecea lăsând praful în urmă Raiul nu ceda la vicle<strong>anul</strong> şarpe, Să fie prinţ <strong>de</strong> lună, întrebau cu toţii, Sau cel mai tare dor <strong>de</strong> seacă apa, Topind în soare şi munţii şi seara Doar din răstrişti lumina. Ea singura floare <strong>de</strong> lună. LIMBA NOASTRĂ ► Baladă Moarte, <strong>de</strong> ţi-aş da <strong>de</strong> urmă floare la pălărie ţi-aş pune să poţi mirosi odată lutul proaspăt adăpat, neaua pură <strong>de</strong> la îngeri. Te-aş face mireasă aleasă dragostea să vezi că-i bună, busuioc, sulfină dreasă, şi izvoare şoptitoare curgeri <strong>de</strong> argint la urmă. Adăstând la trecătoare n-au zărit în lumea mare că-i strângi la un loc <strong>de</strong>odată, pe al mai mic şi pe al mai tare. Ţi-aş spune Fărâme M-au lovit pulberi <strong>de</strong> luceferi în şoapte <strong>de</strong> crini imperiali, dacă aş şti, ţi-aş spune o poveste… afară, frigul zugrăvise o lume albă <strong>de</strong> imagini plânse. Într-un décor, ce a fost… îşi tremurau iubirile aprinse… Frunzele se amestecau cu chipuri De suflete ce apun în roiuri <strong>de</strong> scântei pe raza apei <strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong> Ai sădit, giuvaerul serilor ninse în hotarele gândirii pentru a sluji clipele albastre În nepătatele zăpezi cuprins-ai iubiri <strong>de</strong> argint şi dans <strong>de</strong> lebe<strong>de</strong> pe necuprins. Articularea neologismelor ► Angelica Preda Dezvoltarea rapidă a societăţii impune împrumutul <strong>de</strong> cuvinte din limbile <strong>de</strong> circulaţie internaţională, în special din engleză. Prin mass-media pătrund tot mai multe neologisme, iar cunoaşterea normelor ortografice şi ortoepice este imperios necesară. Unele din aceste împrumuturi au intrat într-un proces <strong>de</strong> adaptare şi asimilare în cadrul limbii române, ele nu mai sunt simţite ca fiind neologisme, s-au „românizat”. Este cazul termenilor: ARCADE 61
Page 1 and 2:
Cuprinsul www.arcade</stron
Page 3 and 4:
www.arcade.xhost.r
Page 5 and 6:
Mediocritatea - o boală incurabil
Page 7 and 8:
de adâncă apreci
Page 9 and 10: www.arcade.xhost.r
Page 13 and 14: ► Elena Perţ Sunt mulţi. Foarte
Page 15 and 16: trupul. 15, 30 Lovitura biciului fa
Page 19 and 20: credincioşi, dar şi pelerini, ven
Page 21 and 22: a fost Î.P.S. †LAURENŢIU STREZA
Page 23 and 24: ceea ce era, Dumnezeu ade</
Page 25 and 26: omul pe sine, şi aşa să mănânc
Page 31 and 32: Intervenţia profesorului doctor <s
Page 35 and 36: Întâlnire de suf
Page 37 and 38: Prezentarea cărţii „Cronici lit
Page 39 and 40: mângâie disperarea. E greu când
Page 41 and 42: creaţia autorului respectiv, face
Page 43 and 44: supravieţuire în conul umbrei: ap
Page 45 and 46: parfumul muzicii stelare ar vrea s
Page 47 and 48: societăţi de bin
Page 49 and 50: în vecinătatea locurilor natale a
Page 53 and 54: evelează nevoia artistului <strong
Page 55 and 56: şi mai ales războiul. Pentru că
Page 57 and 58: care am putea distinge atomul la sc
Page 59: Cred că punctul dificil e limba î
Page 63 and 64: „Inovaţii” în limba română
Page 65 and 66: Colind de gând Mi
Page 69 and 70: zahăr invertit, tanin, acid citric
Page 71 and 72: PROVERBE ŞI ZICERI POPULARE ROMÂN
show all

Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?