Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

More documents

Recommendations

Info

ISTORIE LITERARĂ ► Constantin Rădulescu-Motru în corespon<strong>de</strong>nţă cu Mircea Elia<strong>de</strong> ► Virgiliu Tătaru Filosoful Constantin R ă d u l e s c u - M o t r u ocupă un loc <strong>de</strong> prestigiu în galeria marilor dascăli pe care i-a avut universitatea din Bucureşti: Titu Maiorescu, C.Dimitrescu-Iaşi, Nicolae Iorga, Ovid Densuşeanu, Mihail Dragomirescu, George Călinescu, Alexandru Rosetti, Tudor Vianu, Iorgu Iordan şi alţii. Cursurile sale, segmentate şi atractive, erau frecventate în număr mare <strong>de</strong> către stu<strong>de</strong>nţii <strong>de</strong> la filosofie, dar şi <strong>de</strong> către mulţi alţii <strong>de</strong> la alte facultăţi. Fascina nu numai prin bogăţia informaţiei, dar şi prin vocea sa calmă, <strong>de</strong> natură să apropie, să stârnească interesul şi curiozitatea. În rândurile celor aproape 40 <strong>de</strong> generaţii pe care le-a pregătit a avut elevi eminenţi, dintre care unii au ajuns personalităţi <strong>de</strong> frunte ale culturii naţionale şi colaboratori apropiaţi ai filosofului. Cel care a dobândit o notorietate universală, unanim recunoscută, a fost fostul său stu<strong>de</strong>nt Mircea Elia<strong>de</strong>. Între cei doi s-a statornicit, încă <strong>de</strong> la început, o apropiere sufletească ceva dus pe tot parcursul vieţii. Ori <strong>de</strong> câte ori s-a aflat în impas, Mircea Elia<strong>de</strong> a apelat la sprijinul marelui său dascăl. Cu notorietata şi sprijinul <strong>de</strong> care se bucura, Constantin Rădulescu- Motru l-a ajutat pe Mircea Elia<strong>de</strong> să obţină o bursă pentru a pleca la studii în India. Ei doi au întreţinut o interesantă corespon<strong>de</strong>nţă. Aflat la mari <strong>de</strong>părtări <strong>de</strong> ţară, Mircea Elia<strong>de</strong> îl ţinea la curent pe marele său mentor cu preocupările pe care le avea. Iată ce-i scria Mircea Elia<strong>de</strong> lui Constantin Rădulescu-Motru din Calcuta, la 18 iunie 1930: „STIMATE DOMNULE PROFESOR, Am sfârşit adunarea şi traducerea textelor pentru un scurt studiu – „Essai sau la theorie <strong>de</strong> la perception et l’introduction dans la philosophie samakya”, pe care îl voi trimite, în noiembrie, lui Brehier. Sper să fie publicat la începutul <strong>anul</strong>ui viitor, în „Revuz D’istoire <strong>de</strong> la Philosophie”. Studiul reprezintă următoarea noutate: foloseşte „Yogavarittika” şi „Vinannamrtahaysa” <strong>de</strong> la Vijnana Bhikohu, amândouă opere dificile şi subtile, creaţii ale unei epoci <strong>de</strong> maximă maturitate filosofică. În Europa nu există, până în prezent, referinţe directe şi complete asupra acestor texte. Ele nu se pot citi şi înţelege <strong>de</strong>cât cu greu. Profesorul meu doreşte ca la viitorul congres orientalist să colaborez şi eu la secţiunea filosofică, cu o schiţă asupra „Şcolilor samkhya”sau „Dilecticei realităţii” în acelaşi curent filosofic. Aceste noi şi dificile cercetări m-au împiedicat să vă trimit studiul făgăduit, precum şi să scriu încă un 58 ARCADE <strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong> articol în revistele româneşti. De altfel, gândul meu e <strong>de</strong> a colabora numai la reviste străine, un<strong>de</strong> am fost chiar invitat să scriu. V-aş ruga mult să-mi răspun<strong>de</strong>ţi la această întrebare: Profesorul Dasgupta pleacă la primăvară în Europa, chemat să ţină conferinţe la Roma, Paris şi Cambridge. El doreşte să vină şi în România, ţară <strong>de</strong> care se interesează acum mult. Vrea să ţină câteva conferinţe la Universitate sau Societatea Filosofică asupra problematicii filosofiei indiene. Conferinţele sunt în englezeşte. Cre<strong>de</strong>ţi că s-ar putea aranja să i se acopere drumul <strong>de</strong> la Veneţia la Bucureşti şi înapoi la Paris şi găzduirea? Dacă nu, vă rog să-mi scrieţi, precizând motivele pentru care o asemenea invitaţie nu se poate realiza. Eu am făgăduit profesorului să mă interesez în ţară şi trebuie să-i expun piedicile, dacă sunt.
Cred că punctul dificil e limba în care vorbeşte. A fost până acum <strong>de</strong> trei ori în Europa, conferenţiind la Universitatea, din Viena. Neapoli, Paris, Londra, Chambridge. A fost profesor doi ani în Anglia. A fost chemat la universităţile din America. Acum e invitat şi <strong>de</strong> Emara şi <strong>de</strong> Japonia. Cărţile lui sunt publicate la Chambridge, University Press, Kegau Paul şi America. V-aş mulţumii foarte mult dacă s-ar aranja ceva. Veneţia-Bucureşti n-ar costa mai mult <strong>de</strong> 25 000 lei. În Bucureşti găzduirea va fi mai simplă. În orice caz, vă rog foarte mult să-mi răspun<strong>de</strong>ţi la această chestiune sau rugaţi pe cineva <strong>de</strong> la Universitate să-mi răspundă. Sănătatea mea e excelentă, <strong>de</strong>şi muncesc 14-15 ore zilnic. Aş vrea să plec un<strong>de</strong>va, la munte şi să vizitez câţiva asceţi. Maharajahul <strong>de</strong> Ojimere m-a invitat să vin să cercetez manuscrisele tantrice, dar călătoria e lungă şi costisitoare şi n-am curajul să plec. Voi trimite o cerere domnului Nae Ionescu pentru Ministerul <strong>de</strong> Instrucţie; poate voi obţine un ajutor <strong>de</strong> studii, vreo douăzeci-treizeci <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> lei. În aşteptarea răspunsului Domniei Voastre, vă mulţumesc anticipat şi vă salut. Al dumneavoastră elev, Mircea Elia<strong>de</strong>” Cum consi<strong>de</strong>ra sfaturile noului îndrumător absolut necesare, <strong>de</strong> mare folos în preocupările sale cotidiene, la scurt timp Mircea Elia<strong>de</strong>, tot din India, îi scrie din nou lui Constantin Rădulescu-Motru: „Mult stimate domnule profesor, Am primit cu mare bucurie extrasele din „Revista <strong>de</strong> filosofie” <strong>nr</strong>. 2 şi vă mulţumesc sincer pentru sacrificiile materiale pe care www.arca<strong>de</strong>.xhost.ro „Revista <strong>de</strong> filosofie” le-a făcut. În mai s-a tipărit studiul meu în „Recherche Religiose”. Nu mai am însă extrase, dar un prieten din Bucureşti vă va comunica unul. Cred că aceasta va facilita cererea mea <strong>de</strong> prelungire a valutei. Sunt norocos că studiul, în curs <strong>de</strong> tipărire la Strassbourg, nu e încă publicat. Programul meu <strong>de</strong> studii se continuă cu aceeaşi eficacitate, pe aceleaşi linii. O „filosofie a meditaţiunii religioase indiene”, o monografie la care lucrez pentru „Revue D’historie Des Religions”. Studiul făgăduit Dumneavoastră asupra psihologiei Yoga îl veţi primi curând. Am fost invitat să scriu la „The Mohist” (Chicago) şi voi trimite chestiuni <strong>de</strong> psihologie şi viziologie Yoga. Aceste fenomene, sub triplul lor aspect – lingvistic, literar şi filosofico-religios – vor constitui câmpul meu <strong>de</strong> studiu în care vă sunt adânc recunoscător că mă ajutaţi să lucrez. Aţi primit plicul cu cererea mea pentru prelungirea valutei? Cre<strong>de</strong>ţi că schimbarea regală va dăuna facilităţilor <strong>de</strong> studiu? Pe aici, pregătiri pentru mişcarea religioasă la toamnă. Dar eu, locuind în casă indiană, în cel mai indian cartier din Calcuta – nu sunt în primejdie. Existenţa mea aici este nu numai un privilegiu nestemat pentru cariera ştiinţifcă, ci şi o revelaţie umană directă şi urgentă a unui spirit, a unei rase care rămâne pecetluită majorităţii orientaliştilor. Dacă voi fi în stare să fac ceva bun în viitor, datorez totul situaţiei excepţionale din Bengal. În nă<strong>de</strong>j<strong>de</strong>a că toate vor fi spre bine, cu sincere salutări <strong>de</strong> respect, al dumneavoastră stu<strong>de</strong>nt, Mircea Elia<strong>de</strong>” Înainte <strong>de</strong> a reveni în ţară , Mircea Elia<strong>de</strong> îl informează pe Constantin Rădulescu-Motru <strong>de</strong>spre lucrările asupra cărora <strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong> se concentrase şi-i mulţumeşte pentru sprijinul <strong>de</strong>zinteresat pe care filosoful continuă să i-l acor<strong>de</strong>: „Mult stimate Domnule Decan, Nu mă pot opri să vă adresez această scrisoare <strong>de</strong> mulţumire. Atât domnii profesori Alexandru Rosetti şi N. I. Herescu, cât şi soţia mi-au transmis vestea că prin intervenţia şi bunăvoinţa Domniei Voastre s-a cedat publicării revistei „Zamolxis” suma <strong>de</strong> 20 000 lei din fondul pentru publicaţii ştiinţifice al Facultăţii <strong>de</strong> Litere. Nu vă pot mulţumi numai în numele meu personal. Sunt dator să vă mulţumesc, încă odată, în numele generaţiei mele, pentru că ruşinea <strong>de</strong> a înapoia şase studii primite din străinătate ar fi căzut asupra întregii generaţii tinere româneşti. Chiar zilele acestea am mai primit un important articol <strong>de</strong> la profesorul Carl Hentze – directorul revistei „Artibus Asiae” şi al Muzeului <strong>de</strong> Etnografie Artistică <strong>de</strong> la Bruxelles. Nădăjduiesc să pot trimite curând extrasul studiului meu „Cosmical Honealogyand Yoga” care a apărut acum două luni în „Festgabe A. Coomaraswany” şi încă un articol <strong>de</strong> filosofie, „La concezione <strong>de</strong>lla liberta nei pensiera indiano”, care apare luna aceasta la Roma. În prezent mă ocup cu „Zamolxis” şi cu redactarea ultimei părţi a cărţii mele „La mandragore. Essăi sur les oxigines <strong>de</strong>s legen<strong>de</strong>s”. Vă rog să cre<strong>de</strong>ţi, mult stimate Domnule Decan, în sincera recunoştinţă şi <strong>de</strong>votamentul nesfârşit al lui Mircea Elia<strong>de</strong>”. După câtva timp Mircea Elia<strong>de</strong> se afla în ţară. Cum era apropiat <strong>de</strong> Nae Ionescu şi era bănuit ca făcând parte din mişcarea legionară, Mircea Elia<strong>de</strong> este arestat, împreună cu alţii şi dus într-un lagăr. Se îmbolnăveşte <strong>de</strong> ARCADE 59
Page 1 and 2:
Cuprinsul www.arcade</stron
Page 3 and 4:
www.arcade.xhost.r
Page 5 and 6:
Mediocritatea - o boală incurabil
Page 7 and 8: de adâncă apreci
Page 9 and 10: www.arcade.xhost.r
Page 13 and 14: ► Elena Perţ Sunt mulţi. Foarte
Page 15 and 16: trupul. 15, 30 Lovitura biciului fa
Page 19 and 20: credincioşi, dar şi pelerini, ven
Page 21 and 22: a fost Î.P.S. †LAURENŢIU STREZA
Page 23 and 24: ceea ce era, Dumnezeu ade</
Page 25 and 26: omul pe sine, şi aşa să mănânc
Page 31 and 32: Intervenţia profesorului doctor <s
Page 35 and 36: Întâlnire de suf
Page 37 and 38: Prezentarea cărţii „Cronici lit
Page 39 and 40: mângâie disperarea. E greu când
Page 41 and 42: creaţia autorului respectiv, face
Page 43 and 44: supravieţuire în conul umbrei: ap
Page 45 and 46: parfumul muzicii stelare ar vrea s
Page 47 and 48: societăţi de bin
Page 49 and 50: în vecinătatea locurilor natale a
Page 53 and 54: evelează nevoia artistului <strong
Page 55 and 56: şi mai ales războiul. Pentru că
Page 57: care am putea distinge atomul la sc
Page 63 and 64: „Inovaţii” în limba română
Page 65 and 66: Colind de gând Mi
Page 69 and 70: zahăr invertit, tanin, acid citric
Page 71 and 72: PROVERBE ŞI ZICERI POPULARE ROMÂN
show all

Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?