Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

„Inovaţii” în limba română
– Anglicismele: test, top şi trend
► Prof. Dr. Ion I. Mutu - Strehaia
Pretutin<strong>de</strong>ni, toată lumea
simte nevoia acută şi
nemăsurată să apeleze
la anumite anglicisme, cum ar
fi: test, top şi trend. A<strong>de</strong>vărul
este că, oricât <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rni şi <strong>de</strong>
toleranţi am fi ca „utilizatori”
ai limbii române, o senzaţie <strong>de</strong>
exagerare tot ne încearcă.
Test este cel mai vechi dintre
cele trei. Mai întâi, a intrat ca
termen tehnic, <strong>de</strong>semnând
în psihologia experimentală,
o probă, prin care se verifică
unele aptitudini psihice,
intelectuale şi fizice ale unei
persoane. Prin extensie, ar
înseamna şi materialul prin care
se face această probă (fişe, teste,
tablouri etc.). Acest termen a
fost repe<strong>de</strong> preluat <strong>de</strong> limbajul
general, <strong>de</strong>venind important,
mai ales, în domeniile, în care
verificările reprezintă o practică
cotidiană în: învăţământ, sport,
angajări <strong>de</strong> personal, experimente
tehnice, cercetare etc. Însă, cel
mai păgubit a fost examen. La
început, testul a fost perceput ca
o componentă practică a unui
examen. Dar, prin extin<strong>de</strong>rea
testelor-grilă, mai ales, cuvântul
<strong>de</strong>vine un echivalent al lui
examen, iar treptat dobân<strong>de</strong>şte
chiar un ascen<strong>de</strong>nt <strong>de</strong>
mo<strong>de</strong>rnitate asupra acestuia.
Librăriile, standurile stradale
<strong>de</strong> presă sunt invadate astăzi
<strong>de</strong> tot felul <strong>de</strong> teste: pentru
elevi, stu<strong>de</strong>nţi, viitori şoferi,
medici rezi<strong>de</strong>nţi, pentru toate
categoriile <strong>de</strong> candidaţi la
promovare sau perfecţionare.
www.arca<strong>de</strong>.xhost.ro
Unele publicaţii au teste <strong>de</strong>
<strong>cultură</strong> generală, <strong>de</strong> abilitate
tehnică, <strong>de</strong> autocunoaştere
etc. Toate venite, chipurile,
în sprijinul „candidaţilor” la
diverse posturi, fără a-i mai
pune la studiul în bibliotecă,
sau să consulte dascălii <strong>de</strong>
specialitate, transformându-i
în „autodidacţi”. Nu este <strong>de</strong>
condamnat studiul individual,
dar fără consultarea specialiştilor
în domeniu, există posibilitatea
unui studiu <strong>de</strong> multe ori în van,
fără finalitatea dorită. Să nu mai
spunem că acele „teste” expuse
pe la tarabe, unele librării
şi mai nou pe internet, au şi
răspunsurile gata pregătite, ca
nu cumva să se streseze prea
mult învăţând cei care doresc
cu a<strong>de</strong>vărat să facă ceva în viaţă
şi nă să se mulţumească doar
cu un „carton”, cu statut <strong>de</strong>
„diplomă”, obţinută la normă
şi pe bandă, cum se obişnuieşte
mai nou, <strong>de</strong> câţiva ani. Şi
atunci pretin<strong>de</strong>m că o să facem
progres, scoţând licenţiaţi pe
bandă, neavând apoi, statul,
un<strong>de</strong> să-i angajeze.
Top este mai nou şi s-a fixat cu
sensul <strong>de</strong> „clasament”; <strong>de</strong> fapt,
partea <strong>de</strong> sus, <strong>de</strong> vârf a unui
clasament. Iniţial, domeniul
preferat, în care este utilizat
cu precă<strong>de</strong>re acest termen,
a fost cel al manifestărilor
artistice: topul celor mai bune
filme, melodii, spectacole, al
celor mai populari artişti, sau
„pseudoartişti” şi tot felul <strong>de</strong>
„ve<strong>de</strong>tuţe”, care inva<strong>de</strong>ază, prin
prostia lor, mass-media, <strong>de</strong> nu
mai poţi ve<strong>de</strong>a ceva cu a<strong>de</strong>vărat
<strong>de</strong> valoare etc. Chiar în ţara
<strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong>
noastră nu mai sunt valori?!?
Ba da! Însă <strong>de</strong>ranjează prin ce
fac, spun şi atunci preferă să
stea în umbră, sau mai bine zis,
sunt ţinute în umbră. Treptat
s-au diversificat domeniile şi
s-a perfecţionat metodologia
întocmirii topurilor. Presa şi în
general mass-media ne prezintă
zilnic astfel <strong>de</strong> clasamente: <strong>de</strong>
la topul investitorilor străini, al
celor mai bogaţi parlamentari
– politicieni în general –, până
la cel al corupţilor, al cotei <strong>de</strong>
piaţă pentru cardurile Visa;
<strong>de</strong> la topul încre<strong>de</strong>rii în li<strong>de</strong>rii
politici, la topul celor mai bine
îmbrăcate ve<strong>de</strong>te <strong>de</strong> cinema
etc. Sunt la modă, mai ales
topurile cu <strong>de</strong>limitare fermă:
top 10, top 50, top 100, top 300 (în
care sunt incluşi cei mai bogaţi
români) etc. Impetuozitatea
nou-venitului este probată şi <strong>de</strong>
calitatea sa <strong>de</strong> formant al unor
alcătuiri stabile (a fi în top, a fi <strong>de</strong>
top): „...un oarecare X se află în
topul celor mai bogaţi români”;
„M-am gândit să fac un top al celor
mai frumoase locuri din România”;
„Spitalul Marie Curie va fi renovat
cu ajutorul unor companii <strong>de</strong>
top” şi exemple <strong>de</strong> acest fel ne
inva<strong>de</strong>ază zilnic viaţa.
Ultimul termen sosit, dintre
cele trei, este trend. La fel
ca celelalte două (test, top),
are avantajul scurtimii, în
comparaţie cu sinonimele cu
vechime (direcţie, orientare,
tendinţă), e uşor adaptabil şi, la
rându-i, cum era <strong>de</strong> aşteptat,
este tot un anglicism, adică
aparţine acestui val lexical,
care-i la „modă”: „Ultimul trend
în unele parti<strong>de</strong>... – candidat
ARCADE
63