Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

Plante floricole care cresc la munte
► Ion Gheorghiţă
În drumeţia noastră
imaginară ce a pornit <strong>de</strong>
la câmpie şi a continuat la
<strong>de</strong>al (prin pădurile <strong>de</strong> foioase),
iată că am ajuns şi la munte.
Trecerea <strong>de</strong> la pădurile <strong>de</strong>
foioase un<strong>de</strong> abundă stejarul şi
fagul se face <strong>de</strong> cele mai multe
ori prin pajişti <strong>de</strong> molizi precum
şi <strong>de</strong> asociaţii <strong>de</strong> arbori scunzi
care fac trecerea spre zona
alpină.
În zona alpină întâlnim plante
ce înfloresc primăvara <strong>de</strong>vreme
odată cu topirea zăpezilor
precum: Brânduşa <strong>de</strong> munte,
Ochiul găinei, Şişincii <strong>de</strong> munte
ori Degetărelele.
SĂ NE TRATĂM NATURIST
► Ion Bă<strong>de</strong>scu
E vremea măceşelor
Răspândit pe întreg
teritoriul ţării, în
rărituri <strong>de</strong> păduri <strong>de</strong>
Odată cu sosirea verii apar
specii <strong>de</strong> Ghinţură, Genţiene,
Clopoţei, Micşunele <strong>de</strong> munte,
Garofiţele <strong>de</strong> munte, Vârtejul
pământului ori Iarba roşioară.
Predominante în aceste pajişti
alpine sunt ierburile un<strong>de</strong> îşi
aduc ciobanii oile la păşunat.
Urcând mai sus spre crestele
munţilor apar asociaţii <strong>de</strong>
Smirdal cu flori roşii <strong>de</strong> o rară
frumuseţe precum şi sălcii pitice,
iar pe crestele munţilor întâlnim
ierburi scun<strong>de</strong>, tufărişuri <strong>de</strong>
şnepeni, dar şi mulţi afini.
Datorită condiţiilor
pedoclimatice <strong>de</strong>osebite:
temperaturi joase, vânturi
puternice, ploi abun<strong>de</strong>nte,
luminozitate mare şi zăpezi care
acoperă crestele munţilor circa
7-8 luni pe an, vegetaţia din
zona alpină prezintă anumite
particularităţi biologice: statură
scundă, frunze dispuse în
rozetă, rădăcini mult ramificate,
înmulţire pe cale vegetativă şi ca
urmare lipsesc speciile anuale,
predominând cele perene.
Dintre arbori mai întâlnim
intercalaţi muşchii şi lichenii.
Dintre plantele floricole ocrotite
<strong>de</strong> lege la munte găsim: Bulbucii
<strong>de</strong> munte, Merişorul câinelui,
Ghinţura şi Floarea <strong>de</strong> colţ sau
Albumiţa – care este emblema
foioase sau pe marginea lor, în
poieniţe, pe coastele însorite, în
păşuni şi fâneţe, pe marginea
drumurilor, măceşul cu fructele
sale roşii este nelipsit din peisajul
coloristic al toamnei. Fructele
68 ARCADE <strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong>
plantelor ocrotite <strong>de</strong> lege din
ţara noastră.
Tot în zona alpină pe lângă
speciile menţionate mai sus se
mai întâlnesc: Feriguţa <strong>de</strong> stâncă,
Brădişorul, Struţişorii, Ruginiţa,
Limba cucului, Timoftica <strong>de</strong>
munte, Iarba stâncilor, Garofiţa
<strong>de</strong> stâncă, Grâuşorul <strong>de</strong> stâncă,
Lâna caprelor, Sânzienele <strong>de</strong>
munte, Romaniţa <strong>de</strong> munte,
Flămânzica <strong>de</strong> munte, Pelinul şi
Cruciuliţa <strong>de</strong> munte.
Întrucât numărul turiştilor
care se <strong>de</strong>plasează atât vara
cât şi iarna la munte este în
creştere, am consi<strong>de</strong>rat că e bine
să popularizăm aceste plante
floricole care cresc la munte
pentru a le recunoaşte şi a le
proteja dat fiind numărul lor în
scă<strong>de</strong>re continuă.
sale, culese după că<strong>de</strong>rea
brumei, sunt un a<strong>de</strong>vărat tezaur
din farmacia naturii. Bogate
în vitamina C (mai mult <strong>de</strong>cât
lămâile), vitaminele B1 şi B2,
vitamina P şi K, acid nicotinic,