Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

More documents

Recommendations

Info

euşind să-i <strong>de</strong>vanseze pe cei doi contracandidaţi ai săi, protopopii prof. Ioan Moga şi Moise Fulea (nepoţii episcopului Vasile Moga). Noului episcop †Andrei Şaguna nu i s-au mai impus cele 19 condiţii, aşa cum se întâmplase la alegerea înaintaşului său, †Vasile Moga. Hirotonia întru episcop a lui Andrei Şaguna s-a făcut la 18/30 aprilie 1848, la Carloviţ, <strong>de</strong> către mitropolitul †Iosif Raiacici, asistat <strong>de</strong> alţi doi arhierei (cum e rânduiala, când se hirotoneşte un episcop). Cu această ocazie, Episcopul †Andrei Şaguna, în cuvântul ţinut, a subliniat, printre altele, că „...Pe românii transilvăneni din adâncul lor somn să-i trezesc şi cu voia către tot ce este a<strong>de</strong>vărat, plăcut şi drept să-i îndrumez...” Din această înaltă <strong>de</strong>mnitate, Episcopul †ANDREI ŞAGUNA a <strong>de</strong>sfăşurat o rodnică activitate pe toate planurile, aproape trei <strong>de</strong>cenii, urmărind şi chiar în mare parte reuşind să revigoreze viaţa românilor ar<strong>de</strong>leni, arătându-se provi<strong>de</strong>nţială arhipăstorirea sa în Transilvania. Încă, din 1848, Episcopul †Andrei a încercat o organizare a Eparhiei sale, pe plan bisericesc, dar evenimentele legate <strong>de</strong> Revoluţia <strong>de</strong> la 1848, au împiedicat în lucrarea sa. Dar <strong>de</strong>geaba nu a stat în această vreme, luptând prin numeroase petiţii trimise la Viena, prin care cerea drepturi pentru românii ar<strong>de</strong>leni, dovedinduse nu doar păstor al turmei lui Hristos, ci şi un mare patriot. În această direcţie, a în<strong>de</strong>plinit un rol important între 1848-1849, fiind preşedinte al Adunării Naţionale româneşti <strong>de</strong> pe Câmpia Libertăţii, <strong>de</strong> la Blaj, din 3/15 mai 1848. La 12 martie 1850, Episcopul Andrei Şaguna a <strong>de</strong>schis la Sibiu, primul sinod al Eparhiei sale, la care au luat parte 24 <strong>de</strong> clerici şi 20 <strong>de</strong> mireni (laici), printre care s-a aflat şi „Crăişorul”, Avram Iancu. Printre problemele puse în sinod, a fost şi reînfiinţarea Mitropoliei Transilvaniei. Tot pe plan organizatoric, la 27 aug. 1848, pe propria cheltuială, a înfiinţat la Sibiu, prima tipografie a Eparhiei, în care aveau să vadă lumina tiparului numeroase cărţi. În octombrie 1857 a obţinut <strong>de</strong> la Curtea vieneză aprobarea ridicării unei catedrale ortodoxe la Sibiu – însă Catedrala Mitropolitană din Sibiu a fost ridicată mai târziu, între 1902- 1906, în vremea Mitropolitului †Ioan Meţianu, fiind o copie, la proporţii mai mici, a Catedralei „Sf. Sofia” <strong>de</strong> la Constantinopol. În perioada 24-26 oct. 1860, Vlădica †Andrei a convocat un alt sinod la Sibiu, în care s-au cerut drepturi pentru românii ar<strong>de</strong>leni, cu privire la autonomie, la recunoaşterea naţionalităţii şi limbii române. De asemenea se mai preve<strong>de</strong>a şi autonomia Bisericii noastre din Transilvania, <strong>de</strong> sub jurisdicţia Mitropoliei <strong>de</strong> la Carloviţ. Dar munca misionarpastorală a Episcopului †Andrei nu a rămas fără ecou şi în 1864, episcopii sârbi s-au întrunit în sinod, la Carloviţ, sub conducerea patriarhului †Samuil Maşirevici, dându-şi acordul la <strong>de</strong>spărţirea Bisericii Ortodoxe din Transilvania <strong>de</strong> cea sârbă. La 24 <strong>de</strong>cembrie 1864, la capătul unor acţiuni şi memorii al Vlădicii †Andrei, Viena habsburgică a încuviinţat reînfiinţarea vechii Mitropolii a Transilvaniei, cu reşedinţa la Sibiu şi ridicarea Episcopului †ANDREI ŞAGUNA, la treapta <strong>de</strong> arhiepiscop şi mitropolit. Noua Mitropolie avea ca sufragane Episcopiile Aradului şi Caransebeşului. Desigur 20 ARCADE <strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong> activitatea, Mitropolitului †ANDREI ŞAGUNA avea să se intensifice din noua sa postură <strong>de</strong> arhipăstor al Transilvaniei. Dintre realizările sale ca mitropolit al Transilvaniei, le vom arăta pe cele mai <strong>de</strong> seamă: Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania (1869), valabil şi azi cu mici modificări; înfiinţarea <strong>de</strong> şcoli poporale confesionale (aproape 800 la finalul vieţii sale); înfiinţarea unui liceu cu 8 clase la Braşov; a unui Gimnaziu la Brad; tipărirea ziarului „Telegraful Român” (ce apare <strong>de</strong> la 3 ianuarie 1853, până azi, fără întrerupere); tipărirea „Bibliei ilustrate” (1856-1858 – prima <strong>de</strong> acest le la noi); înfiinţarea acum 150 <strong>de</strong> ani, în 1861 a Societăţii Culturale „ASTRA” (propunea lupta <strong>de</strong> emancipare a ar<strong>de</strong>lenilor); tipărirea <strong>de</strong> numeroase lucrări, manuale (peste 25), în tipografia arhidiecezană etc. În 1870 este ales Membru <strong>de</strong> Onoare al Aca<strong>de</strong>miei Române şi trece la Domnul, la 28 iunie 1873, fiind înhumat la Răşinari, lăsând toată agoniseala prin testament, spre înfăptuirea actelor filantropice, supranumit <strong>de</strong> scriitorul Ioan Slavici, ca fiind „Mesia Ar<strong>de</strong>lenilor”, prin tot ce a relizat, pentru bunul mers al ar<strong>de</strong>lenilor şi Bisericii noastre strămoşeşti, făcând un real apostolat. În ziua <strong>de</strong> sâmbătă, 29 octombrie <strong>2011</strong>, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu, s-a făcut proclamarea solemnă a canonizării Sf. Ierarh ANDREI ŞAGUNA, Mitropolitul Transilvaniei, în prezenţa Cinstitului Cap al Sf. Apostol ANDREI, Ocrotitorul României, adus din Patras, aşa cum s-a arătat mai sus. Desigur a fost prezent P.F. Patriarh †DANIEL, alături Înalţi Ierarhi români şi străini. Gazda acestui eveniment
a fost Î.P.S. †LAURENŢIU STREZA, Mitropolitul Ar<strong>de</strong>alului. Data <strong>de</strong> prăznuire a Sf. Mitropolit ANDREI ŞAGUNA a fost stabilită pentru 30 noiembrie, odată cu cea a Sf. Ap. ANDREI, ca o bucurie <strong>de</strong>plină pentru noi toţi, căci „Binecuvântat este Dumnezeu ► Ion Popa www.arca<strong>de</strong>.xhost.ro întru Sfinţii Lui” (Psalmul 67). Să ne bucurăm pentru aceste două Mari Daruri, pe care Dumnezeu le-a dăruit Bisericii Sale din România, prin cei doi Sfinţi Ierarhi, care sunt mijlocitori pentru noi la Maica Domnului şi Tronul Ceresc, spre iertarea păcatelor şi mântuirea Neamului Românesc! <strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong> Vii sunt şi azi cuvintele Sf. Mitropolit ANDREI, rostite pe patul <strong>de</strong> moarte: „Fiţi pe pace,/Aveţi-vă bine, / Nu vă învrăjbiţi!” –, fiind şi atunci cu gândul tot la fiii săi duhovniceşti, pe care i-a păstorit cu timp şi fără <strong>de</strong> timp, spre slava lui Dumnezeu! Din treaptă în treaptă În limbajul teologic, noţiunea <strong>de</strong> “mântuire” , are două sensuri fundamentale: unul obiectiv şi altul subiectiv. De aici şi <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> mântuire obiectivă sau răscumpărare, împăcare, restaurare, şi <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> mântuire subiectivă sau îndreptare. Mântuirea obiectivă sau răscumpărarea omului din robia păcatului şi a morţii şi împăcarea lui cu Dumnezeu, ca făptură şi chip nou al Acestuia, este opera lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, pentru toţi inşi umani, <strong>de</strong> la Adam până la sfârşitul veacurilor. Iisus Hristos este Mântuitor prin persoana Sa. Nici un om nu poate găsi mântuirea un<strong>de</strong>va , în afara Persoanei lui Hristos, un<strong>de</strong> El ar fi aşezat-o, ca pe un ajutor şi bun <strong>de</strong> sine stătător, după ce l-a creat. A căuta mântuirea, este a căuta pe Iisus Hristos şi comuniunea cu El. Legătura între Persoana lui Iisus Hristos şi lucrarea Lui (Urcând pe scară) mântuitoare se arată tocmai în faptul că în implicaţiile şi consecinţele unirii ipostatice a celor două firi, dumnezeiască şi omenească, în Persoana Lui unică este cuprinsă şi arătată concret lucrarea Lui mântuitoare asupra firii omeneşti. Consecinţele unirii ipostatice: comunicarea însuşirilor, chenoza Fiului lui Dumnezeu şi îndumnezeirea firii umane, calitatea şi <strong>de</strong>mnitatea <strong>de</strong> Născătoare <strong>de</strong> Dumnezeu a Sfintei Fecioare Maria, lipsa <strong>de</strong> păcat a lui Iisus Hristos şi o singură închinare lui Iisus Hristos ca lui Dumnezeu, constituie conţinutul intern al actelor mântuitoare ale lui Iisus Hristos. Aşadar, actele Lui mântuitoare, sunt o concretizare şi o manifestare a acestor consecinţe şi implicaţii ale unirii ipostatice. Iisus Hristos este Mântuitorul nostru. „ El însuşi ca Persoană <strong>de</strong> neînlocuit ne mântuieşte, întrucât calitatea Sa <strong>de</strong> Persoană dumnezeiască, <strong>de</strong>venită accesibilă ca om, este unicul izvor <strong>de</strong> putere care ne eliberează <strong>de</strong> păcat şi <strong>de</strong> urmările lui, între care cea mai gravă este moartea. Mântuirea nu o putem dobândi <strong>de</strong>cât în Dumnezeu, sau ca o înveşnicire a relaţiei cu El, relaţie prin care ni se comunică şi primim, în mod liber, darurile şi puterile vieţii a<strong>de</strong>vărate şi inepuizabile”. Hristos ne mântuieşte printr-o lucrare <strong>de</strong> transformare a noastră sau prin săvârşirea unor acte transformatoare, în care Îşi face eficientă iubirea Sa faţă <strong>de</strong> noi. De aceea, numai Hristos ca persoană <strong>de</strong> neînlocuit ne poate mântui şi numai El ne poate mântui pentru că numai El poate săvârşi faptele mântuitoare care se cer în acest scop. Lucrarea Lui mântuitoare, se îndreaptă spre firea Sa omenească pe care o umple <strong>de</strong> dumnezeirea Lui şi o eliberează <strong>de</strong> afectele, patimile şi moartea <strong>de</strong> pe urma păcatului strămoşesc. Aceasta se îndreaptă apoi, chiar prin aceste afecte şi pătimiri, spre noi toţi, ca prin participarea la dumnezeirea manifestată cu puterea pe care ne-o transmite prin firea Lui omenească, să ne ARCADE 21
Page 1 and 2: Cuprinsul www.arcade</stron
Page 3 and 4: www.arcade.xhost.r
Page 5 and 6: Mediocritatea - o boală incurabil
Page 7 and 8: de adâncă apreci
Page 13 and 14: ► Elena Perţ Sunt mulţi. Foarte
Page 15 and 16: trupul. 15, 30 Lovitura biciului fa
Page 19: credincioşi, dar şi pelerini, ven
Page 23 and 24: ceea ce era, Dumnezeu ade</
Page 25 and 26: omul pe sine, şi aşa să mănânc
Page 31 and 32: Intervenţia profesorului doctor <s
Page 35 and 36: Întâlnire de suf
Page 37 and 38: Prezentarea cărţii „Cronici lit
Page 39 and 40: mângâie disperarea. E greu când
Page 41 and 42: creaţia autorului respectiv, face
Page 43 and 44: supravieţuire în conul umbrei: ap
Page 45 and 46: parfumul muzicii stelare ar vrea s
Page 47 and 48: societăţi de bin
Page 49 and 50: în vecinătatea locurilor natale a
Page 53 and 54: evelează nevoia artistului <strong
Page 55 and 56: şi mai ales războiul. Pentru că
Page 57 and 58: care am putea distinge atomul la sc
Page 59 and 60: Cred că punctul dificil e limba î
Page 63 and 64: „Inovaţii” în limba română
Page 65 and 66: Colind de gând Mi
Page 69 and 70: zahăr invertit, tanin, acid citric
Page 71 and 72:
PROVERBE ŞI ZICERI POPULARE ROMÂN
show all

Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?