Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

More documents

Recommendations

Info

– imprimate <strong>de</strong> foarte amabila doamnă – şi le priveşte cu un aer perplex. Nu ştie cum să ajungă acolo. Jumate <strong>de</strong> oră <strong>de</strong>ja. Funcţionara îi cautã, cu google maps, traseul. Îl listează şi i-l dă. Tânărul tot nu pleacă. Rămân şi eu pe loc, <strong>de</strong> curiozitate. Ce altceva ar mai putea cere? O bere, poate. Nu, vrea să sune doamna bibliotecară şi să rezerve cartea pentru el, ca nu cumva să meargă până acolo <strong>de</strong>geaba. Noi, ceilalalţi – vreo zece persoane, între timp – ne balansăm <strong>de</strong> pe un picior pe altul. Doamna e <strong>de</strong> acord, sună şi rezervă. Tânărul priveşte pl<strong>anul</strong> <strong>de</strong> drum şi întreabă dacă n-ar fi mai simplu să nu ia autostrada NOTE DE LECTURĂ ► la oră <strong>de</strong> vârf. Doamna îi zâmbeşte şi e <strong>de</strong> acord. Îi cautã o altă variantă <strong>de</strong> traseu. Tânărul mogăie un minuscul merci, îşi în<strong>de</strong>asă basca pe cap şi se pier<strong>de</strong> printre rafturi. Cu excepţia mea, nu pare să-l urască nimeni. La gura metroului, ca întot<strong>de</strong>auna, cu pălăria în<strong>de</strong>sată pe cap. Mă abor<strong>de</strong>ază dându-mi alternative <strong>de</strong> limbă: Français? English? Oricare. I-am răspuns în franceză, aşa că o dă şi el pe limba lui Moliere. După câteva baliverne – ce frumos e afară, autobuzele vin la timp – revine la problema lui, în engleză: some money. Nu am cash la mine, îi răspund. Nu se supără, 48 ARCADE <strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong> nu mă înjură. Ba chiar continuã conversaţia. Fizionomia sau accentul mă arată din Europa <strong>de</strong> Est. Bine ghicit, zic eu. Am avut şi eu o prietenă poloneză, zice el. Îmi spune câteva cuvinte, drept dovadă. Par poloneze. Chiar nu ai nicio monedă? zice el, zâmbind. Nu sunt pentru droguri, sunt pentru mâncare. Nu prea îl cred, dar mă scotocesc prin buzunare. Bine, zice el. Nu face nimic. Sã ai o zi bună! Trec pe lângã o bancă, văd bancomatul, scot o hârtie <strong>de</strong> 20, cumpăr ceva <strong>de</strong> un dolar, fac rost <strong>de</strong> mărunţiş. Mă întorc şi îi dau. Îmi surâ<strong>de</strong> larg şi îşi scoate pălăria, într-un salut cavaleresc. O fermecătoare carte PRINŢUL ANTON BIBESCU ŞI CORCOVA ► Florian Vlădica În confruntarea tot mai îndârjită cu timpul, cu inconvenienţele inerente VIRGILIU TĂTARU A MAI PUBLICAT: ale vârstei şi ale sănătăţii, - PE LOCURILE UNDE A FOST RĂSCOALA DIN 1907 (evocări), Tipografia Drobeta – Turnu – Severin, 1977, p. 88. scriitorul - ZIARE ŞI şi REVISTE ziaristul PROGRESISTE DIN MEHEDINŢI <strong>de</strong>-o - lucrare <strong>de</strong> viaţă, absolvire a cursului postuniversitar, 1978 – Tipografia Drobeta – Turnu – Severin, 1989, p. 166. - THEODOR COSTESCU. VIAŢA ŞI OPERA, Tipografia S.C. TIPOIMPEX S.R.L, Drobeta – Virgiliu Turnu Tătaru, – Severin, 1996, p. 352. ne oferă, la acest - IOAN G. BIBICESCU – CORESPONDENŢĂ, Editura Radical, Drobeta – Turnu – Severin, 1996, p. 262. sfârşit - <strong>de</strong> IOAN G. BIBICESCU an, – încă RECTIFICĂRI ŞI o CONSTATĂRI carte, CU PRIVIRE LA <strong>de</strong>-a BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI, Editura Radical, Drobeta – Turnu – Severin, 1997, p. 178. - MARCEL FONTAINE – O LACRIMĂ PENTRU ROMÂNIA (jurnal <strong>de</strong> front – 1916 -1918), dreptul Editua SC captivantă, TIPOIMPEX SRL, Drobeta – Turnu – Severin, referitoare 1998, p. 87. - CONSTANTIN RĂDULESCU MOTRU – CORESPONDENŢĂ, Editura SC Argus SA, Drobeta – Turnu – Severin, 1998, p. 380. tot la personalităţi - VIRGILIU TĂTARU – TRAGICA AVENTURĂ culturale A SPIRITULUI (ANTON BIBESCU care – CORCOVA – MARCEL PROUST), Tipografia TIPOIMPEX, Drobeta – Turnu – Severin, 1999, p. 100. şi-au legat, - MEMORIILE ÎNVĂŢĂTORILOR cu faimă MEHEDINŢENI (Antologie), şi onoare, Tipografia Profin, Drobeta – Turnu – Severin, 2000, p. 240. - MIHAI EMINESCU ÎN CONŞTIINŢA MEHEDINŢENILOR (Antologie), Editura Radical, numele Drobeta – şi Turnu – Severin, <strong>de</strong>stinul 2000, p. 329. <strong>de</strong> aceste - CU MOARTEA PRE MOARTE CĂLCÂND, Editura SC Argus SA, Drobeta – Turnu – Severin, 1999, p. 369. - IULIAN PREDESCU – TAINA CĂRŢILOR (Antologie), Tipografia Profin, 2000, p. 333. plaiuri străvechi mehedinţene, - DICŢIONARUL PERSONALITĂŢILOR MEHEDINŢENE, vol. I – II, Editura M. J. M., Craiova, 2006, p. 976. - CONVORBIRI CU SCRIITORII ŞI ARTIŞTII, Editura Profin, 2009, p. 191. <strong>de</strong>opotrivă pitoreşti şi încărcate - DAVID BOGDAN RUBIN – MUSCA DORNICĂ SĂ FIE ALBINĂ (Povestiri pentru copii), 2009, p. 67. - VIRGILIU TĂTARU VĂZUT DE CONTEMPORANII SĂI – Editura Profin, 2010, p. 220. <strong>de</strong> istorie. El recunoaşte, <strong>de</strong> fapt, - CONSTANTIN D. IONESCU – O ICOANĂ EMINESCIANĂ – MAICA DOMNULUI (Studii), Editura Profin, Drobeta – Turnu – Severin, 2010, p. 137. - VIRGILIU TĂTARU – UN NUME PENTRU ETERNITATE: THEODOR COSTESCU, că, pentru Editura Profin, a Drobeta epuiza - Turnu – Severin, 2010, la p. 131. maximum - CULORILE TIMPULUI (STUDII, CRONICI LITERARE, PORTRETE, EVOCĂRI), Editura Profin, 2010, p. 436. impresionanta - IOAN G. BIBICESCU (micromonografie), documentare Editura Profin, 2010, p. 126. pe - UN GENIU AL MATEMATICII – GHEORGHE ŢIŢEICA, Editura PROFIN, <strong>2011</strong>, p. 161 - EMINESCU ŞI CARAGIALE – Editura PROFIN, <strong>2011</strong>, p. 249 care a strâns-o, <strong>de</strong>-a lungul vieţii, din biblioteci, arhive, colecţii ISBN 978-606-8211-91-6 particulare şi permanente lecturi, obişnuieşte să revină a<strong>de</strong>sea asupra unor teme şi personalităţi, cu informaţii şi <strong>de</strong>talii inedite, chiar şi după o jumătate <strong>de</strong> secol. profin editură & tipografie VIRGILIU TĂTARU pRInţUL AnTon bIbescU şI coRcoVA Este şi aceasta o explicaţie a faptului că, din zestrea impesionantă <strong>de</strong> scrieri ale lui Virgiliu Tătaru (în afara miilor <strong>de</strong> articole şi studii din diversele ziare şi reviste), câte trei cărţi se referă la Ioan G. Bibicescu, - respectiv eroismul românesc şi mehedinţean <strong>de</strong> pe fronturile Primului Război Mondial, două cărţi îl abor<strong>de</strong>ază pe Theodor Costescu, două pe filozoful Constantin Rădulescu- Motru şi alte două pe criticul literar, prozatorul şi etnograful Constantin D. Ionescu. În 1999, a publicat amplul eseu “Tragica aventură a spiritului” (cu referire la Anton Bibescu - Corcova şi Marcel Proust), pentru ca, acum, să revină, cu această fermecătoare carte, “Prinţul Anton Bibescu şi pitoreasca localitate Corcova” (localitatea invocată fiind situată
în vecinătatea locurilor natale ale autorului însuşi), în care sunt grupate zece studii, cu titluri şi abordări care mai <strong>de</strong> care mai ispititoare. Dintre titlurile studiilor respective (însoţite şi <strong>de</strong> interesante ilustraţii), menţionăm: “Prinţul”, “Un prieten al prinţului Anton Bibescu: mehedinţe<strong>anul</strong> Iosif Igiroşianu”, “Necruţătorul timp” şi “Diplomatul” (semnate <strong>de</strong> Virgiliu Tătaru), “Mama prinţului Anton Bibescu” <strong>de</strong> Claymoor, “Principesa Elena Bibescu” <strong>de</strong> Lucian Pricop, “Mihail Sebastian la Corcova” <strong>de</strong> Anton Bibescu, “Mihail Sebastian” <strong>de</strong> Alexandru Rosetti ş. a. Chiar din primul studiu menţionat, vom afla informaţii semnificative <strong>de</strong>spre firea şi personalitatea prinţului Anton Bibescu, <strong>de</strong>spre chemarea şi pasiunea sa lăuntrică pentru plaiurile mehedinţene ale Motrului un<strong>de</strong>, <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> zbuciumul lumii prea obositoare, şi-a trăit a<strong>de</strong>seori zile şi evenimente <strong>de</strong> neuitat. Prinţul îşi căuta, în lumea satului, izolarea şi singurătatea liniştitoare, pentru a rămâne doar cu gândurile sale, adâncit în meditaţie şi reculegere, convins fiind că “numai în aceste locuri, din fermecătoarea Vale a Motrului, îşi putea redobândi acel mereu căutat echilibru al trupului şi al sufletului, pentru a porni din nou, cu nebănuite avânturi, cu sporite energii, pe valurile învolburate ale vieţii, în căutarea eternului mister al <strong>de</strong>stinului omului pe pământ”. La conacul său <strong>de</strong> la Corcova, savura priveliştile şi aromele ameţitoare ale paradisului floral al primaverilor, aici “trăia clipele <strong>de</strong> rară fericire când ve<strong>de</strong>a întinsele podgorii copleşitoare <strong>de</strong> rod şi când atingea, ca o mangâiere, strugurii dolofani şi brumării care <strong>de</strong>cantaseră miraculos comoara <strong>de</strong> aur a soarelui verii”. Nu mai puţin tentante erau şi lecturile variate care îl smulgeau frecvent din capcana zbuciumatelor www.arca<strong>de</strong>.xhost.ro gânduri, plimbările la pas sau cu trăsura prin împrejurimile <strong>de</strong> un neasemuit pitoresc în oricare anotimp al <strong>anul</strong>ui, întâlnirile şi discuţiile cu oamenii <strong>de</strong> rând, <strong>de</strong> a căror viaţă complexă, a<strong>de</strong>seori trudnică, s-a simţit ataşat profund, ca şi <strong>de</strong> trecutul istoric, credinţa strămoşească şi tradiţiile străvechi, păstrate cu sfinţenie în lumea satului. O profundă şi sinceră prietenie l-a legat pe prinţul Bibescu <strong>de</strong> Marcel Proust, pe care îl consi<strong>de</strong>ra “cel mai scump, cel mai drag inimii” sale, după cum şi renumitul scriitor francez îl cosi<strong>de</strong>ra pe prinţ “mai mult <strong>de</strong>cât un frate”, pe care l-ar fi vrut mereu aproape, doar boala împie<strong>de</strong>cându-l să nu-l poată vizita pe plaiurile pitoreşti ale Corcovei mehedinţene. Interesante, ample informaţii aflăm <strong>de</strong>spre mama prinţului ANTON BIBESCU (la care se refera Mişu Văcăresco, semnat cu pseudonimul “Claymoor”), <strong>de</strong> asemenea <strong>de</strong>spre un bun prieten al acestuia, anume Iosif Igiroşianu (provenit dintr-o străveche familie <strong>de</strong> moşieri din localitatea Igiroasa - Mehedinţi, ajuns scriitor şi diplomat în perioada interbelică, cu relaţii amicale ample în cercurile intelectualităţii şi politicienilor din România cât şi din Franţa), <strong>de</strong>spre Mihail Sebastian, pe care însuşi prinţul Anton Bibescu îl evoca cu sinceră admiraţie, apreciind că “ducea o viaţă plină <strong>de</strong> mistere”, având “o voinţă însoţită <strong>de</strong> o energie extraordinară”. În postura <strong>de</strong> diplomat, <strong>de</strong>opotrivă iscusit dar şi controversat, se pare că este foarte potrivită o caracterizare făcută “Prinţului” <strong>de</strong> Mircea Berin<strong>de</strong>i, tot diplomat al primelor <strong>de</strong>cenii ale secolului al XX-lea: “Înalt, impunător, dispreţuitor în privire, ironic în conversaţie, nepăsător în atitudine, era omul pe care nimeni nu cuteza <strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong> să-l înfrunte <strong>de</strong>cât atunci când nu era <strong>de</strong> faţă... Îl fascinau urzelile, culisele amorurile tăinuite care răsturnau guvernele, şantajele care-i duceau pe unii la sinuci<strong>de</strong>re, iar pe alţii la glorie şi îmbogăţire, aventurierii din înalta clasă, spioanele din lumea bună, masonii care-şi ascund apartenenţa, aşa cum pe unii îi fascinează romanele poliţiste sau rubrica faptului divers din ziare”. Evenimente dureroase, care l-au marcat profund, mai ales în ultimii ani <strong>de</strong> viaţă (moartea părinţilor, a fratelui Emmanuel, apoi a soţiei, Elizabeth, a unor prieteni foarte apropiaţi) l-au <strong>de</strong>terminat pe “diplomatul ce cunoscuse pe cei mai străluciţi bărbaţi ai timpului său” să revină vremelnic în ţară pentru a încerca să-şi recapete liniştea şi echilibrul sufletesc, locul cel mai potrivit dovedindu-se, evi<strong>de</strong>nt, tot moşia şi conacul său <strong>de</strong> la Corcova. Destinul a făcut însă ca, până la urmă, el să-şi găsească sfârşitul în Anglia, <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> ţară cât şi <strong>de</strong> soţia sa, care va fi înmormântată la Mogoşoaia, în patria iubitului său soţ. Vom încheia sumara cronică a acestei emoţionante cărţi, cu cuvintele autorului, însuşi, din ultimul aliniat al studiului intitulat “Necruţătorul timp: “Cititorule, tot ce noi am spus a existat, s-a întâmplat, este numai a<strong>de</strong>văr. De-acum înainte, pentru cei ce vor urma va fi, probabil, doar legendă, ce va intra în necruţătorul timp care tot aşează lespe<strong>de</strong>a grea a uitării peste noi, peste tot ce am văzut şi am iubit. Căci toate pe lume -viaţa, omul şi faptele sale - au un <strong>de</strong>stin al lor, care trebuie împlinit”. Menţionăm, <strong>de</strong> asemenea, că Virgiliu Tătaru <strong>de</strong>dică aceasta carte locuitorilor din Cernaia şi Măru Roşu (un<strong>de</strong> s-a născut şi a copilărit), “fraţilor Tudor Stoica şi Ion Stoica,” întru amintirea frumoşilor ani trăiţi în fermecătoarea Vale a Motrului”. ARCADE 49
Page 1 and 2: Cuprinsul www.arcade</stron
Page 3 and 4: www.arcade.xhost.r
Page 5 and 6: Mediocritatea - o boală incurabil
Page 7 and 8: de adâncă apreci
Page 13 and 14: ► Elena Perţ Sunt mulţi. Foarte
Page 15 and 16: trupul. 15, 30 Lovitura biciului fa
Page 19 and 20: credincioşi, dar şi pelerini, ven
Page 21 and 22: a fost Î.P.S. †LAURENŢIU STREZA
Page 23 and 24: ceea ce era, Dumnezeu ade</
Page 25 and 26: omul pe sine, şi aşa să mănânc
Page 31 and 32: Intervenţia profesorului doctor <s
Page 35 and 36: Întâlnire de suf
Page 37 and 38: Prezentarea cărţii „Cronici lit
Page 39 and 40: mângâie disperarea. E greu când
Page 41 and 42: creaţia autorului respectiv, face
Page 43 and 44: supravieţuire în conul umbrei: ap
Page 45 and 46: parfumul muzicii stelare ar vrea s
Page 47: societăţi de bin
Page 53 and 54: evelează nevoia artistului <strong
Page 55 and 56: şi mai ales războiul. Pentru că
Page 57 and 58: care am putea distinge atomul la sc
Page 59 and 60: Cred că punctul dificil e limba î
Page 63 and 64: „Inovaţii” în limba română
Page 65 and 66: Colind de gând Mi
Page 69 and 70: zahăr invertit, tanin, acid citric
Page 71 and 72: PROVERBE ŞI ZICERI POPULARE ROMÂN

Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?