Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

Colind <strong>de</strong> gând
Mi-a murit
primăvara din priviri,
încerc s-o acopăr cu amintiri…
Se-apropie încet vara…
…dar se face seara,
clipe apun rând pe rând
şi nu mai pot s-o ajung…
aş vrea să mă-ncălzesc cu razele ei
dar ea dispare tăcut pe alei
şi vreau s-o ating…
Dar paşii ei
sub stropii ploii se sting
şi vreau să-i simt aroma <strong>de</strong> flori
dar vântul rece îmi dă fiori,
www.arca<strong>de</strong>.xhost.ro
ŞTIINŢĂ ►
păşesc în grabă pe-aleile u<strong>de</strong>
încerc s-o ajung
dar ea se ascun<strong>de</strong>,
mă pierd printre frunzele moarte
şi e târziu
şi <strong>de</strong>parte...
Nu văd că e toamnă
prin copaci vibrând,
mă spală stropii ploii curgând.
Nu simt aerul rece, tăios,
pe obraz îmi ca<strong>de</strong>
un fulg <strong>de</strong> zăpadă
sticlos…
Mă plouă, mă ninge,
mi-e frig, mi-e ger,
dar în căldura privirii tale
<strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong>
mai cred
şi mai sper;
mă viscoleşte vântul acum,
nu văd că am ajuns
la capăt <strong>de</strong> drum...
Nu văd că e iarnă
în sufletul meu,
în ochii mei simt
doar zâmbetul tău,
rămas ca o umbră,
ca o părere
şi peste toate, <strong>de</strong>odată,
se lasă
<strong>de</strong>plină tăcere.
Al – geabr – v - al mucabala
► Ionel Şişu
Moto: „ Trebuie să dăm problemei o formă care să facă întot<strong>de</strong>auna posibilă rezolvarea ei” (Abel.)
Moto: „ În ştiinţă ecuaţiile sunt omniprezente”
Cuvântul algebră vine <strong>de</strong> la titlul tratatului
Al–geabr–v–al–mucabala, scris <strong>de</strong>
Muhamed ibn Musa al Horesmi în sec.
<strong>IX</strong> e.n. Această carte a influenţat mult <strong>de</strong>zvoltarea
matematicii în Europa începând din sec al XII –
lea.
După cum s-a mai arătat cuvântul algebră
vine <strong>de</strong> la titulul lucrării „ Al-geabr-V-almucabala”.
„ Al-geabr„ înseamnă întregire, iar
”mucabala„ înseamnă egalare. Prima dintre
aceste transformări se face pentru a trece termenii
<strong>de</strong> scăzut dintr-o parte a ecuaţiei în cealaltă, astfel
ca ecuaţia să conţină numai termeni <strong>de</strong> adunat,
iar a doua constă în aceea că se reduc termenii
asemenea şi se egalează „excesele” din cele două
părţi ale ecuaţiei.
Iată cum foloseşte Horesmi această metodă
pentru a rezolva ecuaţia 13x-5=7x+4
Deoarece în partea stângă a ecuaţiei figurează un
termen „ lipsă” se face „ al-geabr”, adică această
parte se întregeşte prin adăugarea termenului 5,
care se adaugă şi în partea dreaptă şi se obţine
astfel ecuaţia 13x=7x+9
Acum se face „ al-mucabala” , partea dreaptă
conţine „ excesul” 9, iar partea stângă conţine „
excesul” 6x, (<strong>de</strong>oarece în partea dreaptă figurează
termenul 7x, partea stângă se consi<strong>de</strong>ră ca fiind
formată din 7x+6x, aceste excese se egalează şi se
obţine 6x=9 <strong>de</strong> un<strong>de</strong> x =1,5.
Elevii din învăţământul gimnazial trebuie
să cunoască acest istoric, acesta formându-le o
gândire algoritmică, în spiritul lui Horesmi.
În învăţământul preuniversitar ecuaţiile
trebuie să fie predate în spiritul abelian, adică se
va pleca <strong>de</strong> la problemă <strong>de</strong> aritmetică care se va
generaliza şi după aceea să-i dăm problemei o
formă care să facă întot<strong>de</strong>auna posibilă rezolvarea
ei, această formă este ecuaţia, pentru a se înţelege
practicarea şi conducerea gândirii elevului în
spiritul algoritmic (al-geabr) îmbinat cu spiritul
abelian vom pleca <strong>de</strong> la o problemă <strong>de</strong> învăţământ
primar:
„Ionel are 50 <strong>de</strong> lei, iar Maria are 10 lei. Cât
trebuie să <strong>de</strong>a Ionel, Mariei, pentru ca Ionel să
aibă <strong>de</strong> două ori mai mult <strong>de</strong>cât Maria?
Dăm soluţia aritmetică a acestei probleme.
Când una dintre cele două persoane dă
celeilalte o sumă <strong>de</strong> bani, suma totală pe care o au
ei împreună rămâne neschimbată.
ARCADE
65