Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

More documents

Recommendations

Info

şi contemplând frumosul <strong>de</strong>opotrivă din natură cât şi din virtuţile artelor. Nu cred că, prin încercările mele, năzuiesc spre căutarea perfecţiunii, ci caut doar să mă <strong>de</strong>lectez, să fac ceea ce îmi place, după în<strong>de</strong>mnul inimii şi inspiraţia <strong>de</strong> moment, bizuindu-mă, evi<strong>de</strong>nt, pe un anume har cu care cred ca am fost, cât <strong>de</strong> cât, înzestrată <strong>de</strong> Cel <strong>de</strong> Sus. În Franţa, am primit o bursă <strong>de</strong> studii pentru a urma cursurile renumitei şcoli ESMOD. Astfel, un prim vis al meu a <strong>de</strong>venit realitate, ajungând stilistmo<strong>de</strong>listă, putând să creez, <strong>de</strong> exemplu, rochii <strong>de</strong> mireasă pe care să le şi realizez eu însămi... Am o mare placere şi satisfacţie să văd o mireasă fericită, îmbrăcată într-o frumoasă rochiţă “a mea”, adică realizată, brodată <strong>de</strong> mine. Pictura a venit în urma unei colaborări cu Galeriile Lafayette, un<strong>de</strong> lucrez <strong>de</strong>ja <strong>de</strong> mai mulţi ani şi un<strong>de</strong> am fost încurajată şi stimulată să abor<strong>de</strong>z şi pictura propriu-zisă, cu rezultate, <strong>de</strong> la început, încurajatoare. Astfel, în ultima vreme, în urma unei operaţiuni comerciale (“La Parisiene”), am făcut o expoziţie cu picturi în care am utilizat cerneala <strong>de</strong> China (encre <strong>de</strong> Chine), imaginile fiind inspirate din frumuseţile Parisului <strong>de</strong> ieri şi azi (Turnul Eiffel, Sacre Coeur, Place du Tertre s. a.). Spre surpriza şi bucuria mea, aproape toate tablourile înfăţişând asemenea obiective turistice, ale superbei capitale franceze, au fost vândute. - Doamna Anka, ce ne puteţi spune <strong>de</strong>spre felul în care au fost apreciate <strong>de</strong> vizitatori picturile din expoziţiile dumneavoastră, felul în care mass-media locală a formulat eventuale aprecieri, ştiut fiind faptul că nu sunteţi franţuzoaică autentică ceea ce ar fi putut constitui un <strong>de</strong>zavantaj la început <strong>de</strong> carieră în Franţa? Câteva picturi din expoziţia “LA PARISIENE”, din aprilie <strong>2011</strong>, organizată la Galeriile Lafayette din Rennes -Sunt recunoscătoare Galeriilor Lafayette şi magazinului VIRGIN MEGASTORE din oraşul un<strong>de</strong> locuiesc... Datorită ecoului primei expoziţii, cea <strong>de</strong>-a doua am construit-o şi numit-o “Pete <strong>de</strong> imagini” (“Taches d’images”), inspirată din 28 ARCADE <strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong> frumuseţile oraşului meu <strong>de</strong> reşedinţă, Rennes, care are o arhitectură <strong>de</strong>osebită, e un oraş magnific şi plin <strong>de</strong> istorie. Şi această expoziţie a fost reuşită, cu aprecieri generoase din partea multor vizitatori cât şi a unor ziarişti, critici <strong>de</strong> artă sau comentatori <strong>de</strong> la posturile <strong>de</strong> radio şi televiziunea locale. Aş aminti fie şi numai revista “Femmes à Rennes”, care mi-a solicitat, ulterior, şi o colaborare lunară permanentă, <strong>de</strong> asemenea cunoscuta revistă “Observatorul”, din Toronto, care se adresează românilor din Canada, America şi nu numai. - Doamna Anka Matei, acum, când aveţi <strong>de</strong>ja experienţa reuşitei mai multor expoziţii <strong>de</strong> pictură în străinătate, aţi fi dispusă să oferiţi şi severinenilor dumneavoastră prilejul <strong>de</strong> a vă admira aici, în oraşul natal, o parte dintre tablourile mai valoroase, eventual la prestigiosul Muzeu <strong>de</strong> Artă Porţile <strong>de</strong> Fier? - Aş fi încântată ca vara viitoare să expun “acasă”... Sper ca acest proiect să se realizeze, să reuşim să ne reunim în jurul unei expoziţii <strong>de</strong>dicate oraşului meu natal, Drobeta.Tr. Severin. Mulţumesc <strong>de</strong> pe acum celor ce sper ca mă vor ajuta ca dorinţa mea să se realizeze... Cred că ar putea fi o surpriză frumoasă şi plăcută pentru severinenii dragi mie... Deci, pe curând... - Doamna Anka, vă mulţumesc pentru interesantele şi amabilele dumneavoastră răspunsuri, sper să ne reve<strong>de</strong>m în vara viitoare la expoziţia dumneavoastră <strong>de</strong> la Muzeul <strong>de</strong> Artă severinean, un<strong>de</strong>, suntem siguri, doamna director Bălăceanu ne va întâmpina cu sinceră bucurie şi plăcere. Să auzim numai <strong>de</strong> bine.
www.arca<strong>de</strong>.xhost.ro CONSEMNĂRI COMEMORATIVE ► Profesorul Dumitru Craşoveanu s-a întors din ceruri la Izvorul Bîrzii ► prof. Vasile Călăpăreanu Vineri 4 noiembrie <strong>2011</strong>, o frumoasă zi <strong>de</strong> toamnă, când şcoala Izvorul Bîrzii s-a îmbrăcat în straie <strong>de</strong> sărbătoare pentru a primii oaspeţi <strong>de</strong> vază cu ocazia festivităţii <strong>de</strong> acordare a numelui şcolii, al celui care a fost fiul localităţii, elev al şcolii, ilustrul profesor universitar dr. Dumitru Craşoveanu trecut la Domnul în <strong>anul</strong> 2008. Prin strădania nepotului, d-lui profesor universitar dr. Dumitru Craşoveanu, inspectorul <strong>de</strong> specialitate Dumitru Iacobescu, oficialităţile comunei Izvorul Bîrzii au fost încântate ca şcoala să poarte numele ilustrului profesor. Festivităţile au <strong>de</strong>butat printr-o slujbă <strong>de</strong> pomenire oficiată <strong>de</strong> un sobor <strong>de</strong> preoţi şi <strong>de</strong>zvelirea bustului profesorului universitar dr. Dumitru Craşoveanu <strong>de</strong> către primarul comunei Horia Balica. În cadrul festivităţii directorul Şcolii Izvorul Bîrzii prof. Grigore Giorgi a evocat personalitatea profesorului universitar Dumitru Craşoveanu, cu dorinţa arzătoare ca dintre viitorii elevi ai acestei scoli, câţiva să se ridice la nivelul mentorului lor <strong>de</strong> acum. Inspectorul Şcolar General al I.S.J. Mehedinţi prof. Emil Mirică a evocat omul şi specialistul în lingvistică Dumitru Craşoveanu, care a luminat zeci <strong>de</strong> generaţii <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi. Inspectorul <strong>de</strong> specialitate Dumitru Iacobescu este mândru <strong>de</strong> unchiul său profesor universitar Dumitru Craşoveanu şi <strong>de</strong> faptul că şcoala Izvorul Bîrzii îi poartă numele. Din partea Casei Corpului Didactic Mehedinţi directorul Lali Broscăreanu a evocat personalitatea d-lui profesor Dumitru Craşoveanu ca vechi colaborator al lăcaşului <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, adresându-se elevilor şcolii care acum au un „mare mentor”, motiv <strong>de</strong> bunătate, înţelepciune pe acest pământ şi <strong>de</strong> reprezentare cu cinste a limbii române. Primarul comunei Izvorul Bîrzii, Balica Horia, în cuvântul său a arătat că se simte onorat că şcoala poartă numele profesorului universitar dr. Dumitru Craşoveanu, care în acest fel se întoarce printre ei. De la festivitate nu a lipsit nici soţia distinsului profesor, doamna Ana Craşoveanu care, cu lacrimi în ochi, a mulţumit celor care au contribuit la pomenirea în veci a soţului <strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong> prin atribuirea numelui şcolii a numelui profesorului universitar dr. Dumitru Craşoveanu. Profesorul Mihail Octavian Ioana, fost stu<strong>de</strong>nt, a omagiat personalitatea profesorului univesitar Dumitru Craşoveanu <strong>de</strong> la Facultatea <strong>de</strong> Filologie a Universităţii <strong>de</strong> Vest Timişoara, numindu-l “maestrul luminii” care a luminat zeci <strong>de</strong> generaţii <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi <strong>de</strong> la înălţimea catedrei. Festivitatea <strong>de</strong> atribuire a numelui şcolii, care acum se numeşte Şcoala cu clsele I-VIII „Dumitru Craşoveanu” Izvorul Bîrzii, a avut şi un moment poetic prin participarea profesorului pensionar Eugen Fritea care, după evocarea personalităţii ilustrului profesor Dumitru Craşoveanu, a închinat o poezie acestui moment. Ilustrul profesor universitar dr. Dumitru Craşoveanu, în cercuri <strong>de</strong> prieteni sau în discuţiile particulare cu stu<strong>de</strong>nţii, nu <strong>de</strong> puţine ori afirma: ”….Sunt <strong>de</strong>ştept <strong>de</strong> la cinci dimineaţa. Nu treaz, ca tot omul. Ci <strong>de</strong>ştept, ca olte<strong>anul</strong>!” fapt ce <strong>de</strong>notă puternica sa personlitate oltenească. Cu voia autorilor pps-ului prezentat la festivitate citez: Din piciorul <strong>de</strong> plai al satului mehedinţean s-a ridicat în spaţiul mioritic un arhanghel al limbii române, care ne mângâie cu ,,zâmbetul şi privirea” lui. Deasupra oltenilor veghează luceafărul <strong>de</strong> dimineaţă şi simbolul limbii româneşti, DUMITRU CRAŞOVEANU. Dumnezeu să-l apere şi să-l odihnească în pace! ARCADE 29
Page 1 and 2: Cuprinsul www.arcade</stron
Page 3 and 4: www.arcade.xhost.r
Page 5 and 6: Mediocritatea - o boală incurabil
Page 7 and 8: de adâncă apreci
Page 13 and 14: ► Elena Perţ Sunt mulţi. Foarte
Page 15 and 16: trupul. 15, 30 Lovitura biciului fa
Page 19 and 20: credincioşi, dar şi pelerini, ven
Page 21 and 22: a fost Î.P.S. †LAURENŢIU STREZA
Page 23 and 24: ceea ce era, Dumnezeu ade</
Page 25 and 26: omul pe sine, şi aşa să mănânc
Page 27: www.arcade.xhost.r
Page 31 and 32: Intervenţia profesorului doctor <s
Page 35 and 36: Întâlnire de suf
Page 37 and 38: Prezentarea cărţii „Cronici lit
Page 39 and 40: mângâie disperarea. E greu când
Page 41 and 42: creaţia autorului respectiv, face
Page 43 and 44: supravieţuire în conul umbrei: ap
Page 45 and 46: parfumul muzicii stelare ar vrea s
Page 47 and 48: societăţi de bin
Page 49 and 50: în vecinătatea locurilor natale a
Page 53 and 54: evelează nevoia artistului <strong
Page 55 and 56: şi mai ales războiul. Pentru că
Page 57 and 58: care am putea distinge atomul la sc
Page 59 and 60: Cred că punctul dificil e limba î
Page 63 and 64: „Inovaţii” în limba română
Page 65 and 66: Colind de gând Mi
Page 69 and 70: zahăr invertit, tanin, acid citric
Page 71 and 72: PROVERBE ŞI ZICERI POPULARE ROMÂN

Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?