Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

creaţia autorului respectiv, face
cuvenitele observaţii, îşi fixează
atent punctele <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re,
formulează ju<strong>de</strong>căţi clare, întrun
stil atrăgător şi care ne reţine.
A<strong>de</strong>vărata vocaţie <strong>de</strong> critic
literar Dumitru Bă<strong>de</strong>scu şi-a
<strong>de</strong>scoperit-o târziu, la vârsta
pensionării. Dacă domnia sa ar
fi publicat încă <strong>de</strong> la începutul
carierei didactice, astăzi ar fi, în
mod sigur, un nume <strong>de</strong> referinţă
în domeniu.
Şi totuşi, harnic, perseverent
şi cu un fin simţ al observaţiei,
Dumitru Bă<strong>de</strong>scu aşează în
bibliotecă două consistente
volume <strong>de</strong> critică literară.
Interesant este că domnia sa nu
face doar o simplă lectură, ci face
o lectură atentă, aprofundată,
urmăreşte cu vădită curiozitate
evoluţia unui scriitor, fie că
este poet, prozator, dramaturg
sau publicist. În felul acesta
Dumitru Bă<strong>de</strong>scu reuşeşte să
scrie, uneori, un studiu amplu
şi aprofundat <strong>de</strong>spre creaţia
autorului comentat.
În linii sigure prezintă, <strong>de</strong>
exemplu, „Dansul ursului” <strong>de</strong>
I. D. Sârbu, care a făcut parte
din Cercul literar al scriitorilor
<strong>de</strong> la Sibiu. Fost asistent al lui
Lucian Blaga, I. D.Sârbu „a fost
cunoscut mai mult ca dramaturg,
abordând drama <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i într-o
viziune etică şi simbolică”.
După cunoscutul roman
„Adio Europa”, I. D. Sârbu
publică rom<strong>anul</strong> „Dansul
ursului” – „o emoţionantă
pledoarie pentru libertate”. Şi mai
observă criticul: „Rom<strong>anul</strong> are
un conţinut alegoric, încărcat
<strong>de</strong> mit şi poezie. Titlul este o
metaforă ale cărei sensuri se
întind până la dimensiunea unui
popor, a poporului român”. La I.
D. Sârbu „<strong>de</strong>scrierile <strong>de</strong> natură
excelează”, autorul „trăieşte
o a<strong>de</strong>vărată contopire cu natura
într-o însufleţire atotcuprinzătoare
între regnuri”.
Criticul sesizează caracterul
www.arca<strong>de</strong>.xhost.ro
autobiografic al rom<strong>anul</strong>ui.
„La darul povestirii – zice
Dumitru Bă<strong>de</strong>scu – se adaugă
capacitatea practică a <strong>de</strong>scrierilor.
Întregul roman este o emoţionantă
pledoarie pentru iubire faţă <strong>de</strong>
munţii, pădurile, văile şi şesurile
pământului românesc”.
Un scriitor aflat mereu în
atenţia criticului literar este
Jean Băileşteanu, <strong>de</strong>spre a
cărui creaţie scrie rânduri
<strong>de</strong> bună şi justă ju<strong>de</strong>cată,
consi<strong>de</strong>rând rom<strong>anul</strong> „Geniul
şi închipuirea” „ un roman
psihologic foarte interesant”.
Stăruind asupra rom<strong>anul</strong>ui
„Sfântul drac” sau „Ju<strong>de</strong>cata
<strong>de</strong>...acum”, Dumitru Bă<strong>de</strong>scu
observă că „în literatura română
scriitorul Jean Băileşteanu şi-a
construit un drum solid şi ocupă pe
drept un loc distinct”.
Pe marginea rom<strong>anul</strong>ui
„Goana”, <strong>de</strong> acelaş autor,
Dumitru Bă<strong>de</strong>scu scrie mai
mult <strong>de</strong>cât o cronică literară,
un <strong>de</strong>ns studiu, văzând în
Jean Băileşteanu „un mare
povestitor”, fericit, „inspirat din
lumea satului oltenesc”. În ce
constă originalitatea autorului?
„Rom<strong>anul</strong> domnului Jean
Băileşteanu aduce în literatură
– ne spune criticul – modul <strong>de</strong>
viaţă, <strong>de</strong> a gândi şi <strong>de</strong> a exprima al
lumii.... <strong>de</strong> pe Valea Deznăţuiului
şi nu numai, din întreaga Oltenie”.
În concluzie, pentru critic,
Jean Băileşteanu este „un
Creangă al Oltenilor”.
La scriitorul Isidor Chicet,
criticul se apleacă în două cronici
literare – asupra piesei <strong>de</strong> teatru
“Iosua” – “dramă inspirată din
Vechiul Testament” şi asupra
rom<strong>anul</strong>ui “Fata <strong>de</strong> la schit”.
În lucrarea “1784. Secvenţe
istorice” <strong>de</strong> Ioan Pârva, criticul
ve<strong>de</strong> “o carte gândită, dar scrisă
cu suflet, o carte aparte”, scrisă
<strong>de</strong>spre “Răscoala iobagilor din
Ţara Moţilor sub conducerea lui
Horia, Cloşca şi Crişan – motiv <strong>de</strong>
reflecţie şi <strong>de</strong> simţire”
<strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong>
Cartea “Cuvinte pentru
urmaşi. Mo<strong>de</strong>le exemple pentru
omul mo<strong>de</strong>rn” – concepută
şi îngrijită <strong>de</strong> scriitorul Artur
Silvestru – “este unică în felul ei”.
Cu aceeaşi plăcere citeşte
Dumitru Bă<strong>de</strong>scu şi literatură
pentru copii, precum volumul
“Dar <strong>de</strong> Crăciun” <strong>de</strong> Georgeta
Chircu, dar şi volumul “La
izvoare”, <strong>de</strong> aceeaşi autoare,
“carte excelentă, scrisă cu suflet <strong>de</strong>
copil”, în care autoarea inclu<strong>de</strong>
“cele 13 bucăţi <strong>de</strong> proză scurtă”.
La fel <strong>de</strong> interesant este şi
volumul “La hotar” – tot <strong>de</strong>
Georgeta Chircu – în care “epicul
se împleteşte cu liricul, ceea ce
sensibilizează sufletul cititorului,
sporeşte emoţia şi-i stimulează
imaginaţia”.
Georgeta Chircu este
şi autoarea valorosului şi
fermecătorului basm – “Floarea,
fiica ciob<strong>anul</strong>ui”.
Un autor interesant este
inginerul Lucian Cherata, “un
avizat cercetător al problemei
ţiganilor din România şi din
Europa”.
Lucian Cherata are <strong>de</strong>ja o
operă bine conturată în acest
domeniu: “Istoria ţiganilor”
(1993); “Ţiganii – istorie,
specific, integrare socială”
(1999); “Ţiganii. Biblia
rromani”(2001); “Dicţionar
al limbii rromani” (2003);
“Devlicando lil andra rromani”
(carte sfântă pentru rromi –
(2004).
În 2005 autorul publică ampla
lucrare “Integrarea Europeană
şi problema rromilor”, pe care
criticul o recenzează atent şi în
amănunt, aducând cuvânt <strong>de</strong>
laudă autorului, absolvent al
Liceului “Matei Basarab” din
Strehaia.
O cronică literară concisă,
aprofundată şi cuprinzătoare,
cu pertinente observaţii scrie
Dumitru Bă<strong>de</strong>scu <strong>de</strong>spre
rom<strong>anul</strong> „Ciocoii noi cu
Bodyguard” <strong>de</strong> Dinu Săraru.
ARCADE
41