Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro
Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro
Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Intervenţia p<strong>ro</strong>fesorului<br />
doctor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> religie, Ion Mutu<br />
Nicolae, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la Colegiul Tehnic<br />
Decebal, D<strong>ro</strong>beta Turnu-<br />
Severin, a scos în evi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>nţă<br />
relaţia specială bazată pe<br />
o corespon<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>nţă constantă<br />
cu redactorul şef Augustin<br />
Popescu, în contextul colaborării<br />
la revista „ARCADE”,<br />
abordând şi tema spiritualităţii,<br />
cu referire la Sfântul Augustin<br />
– unul din cei patru Părinţi ai<br />
Bisericii Occi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ntale alături <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng><br />
Amb<strong>ro</strong>zie, Ie<strong>ro</strong>nim şi Grigore<br />
cel Mare, care se numără printre<br />
cei mai importanţi teologi<br />
şi filosofi creştini, ale cărui<br />
opere au modificat substanţial<br />
gândirea eu<strong>ro</strong>peană.<br />
Directorul casei <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Cultură<br />
AUGUSTIN POPESCU<br />
– un an <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la trecerea în eternitate<br />
► P<strong>ro</strong>f. Dumitru Bă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>scu<br />
S-a scurs ap<strong>ro</strong>ape un an<br />
<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> când scriitorul nostru<br />
iubit Augustin Popescu<br />
a trecut la cele veşnice. A văzut<br />
lumina zilei la 1 septembrie 1939<br />
în suburbia oraşului Strehaia-<br />
Comanda un loc mirific <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> pe<br />
Valea Motrului. Râul, care dă<br />
şi numele acestor locuri, îşi<br />
toarce firul curgerii în veşnicie<br />
în ca<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>nţe muzicale, străjuit <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng><br />
plopi şi anini, la umbra că<strong>ro</strong>ra<br />
este plăcut vara să te răsfeţi,<br />
râu vegheat <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> codri <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> o parte<br />
şi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> alta care înnobilează<br />
altarul unei mânăstiri, ce-şi<br />
trage existenţa din timpul lui<br />
Matei Basarab. Fericite locuri,<br />
încărcate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> istoria şi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> poezia<br />
grădinilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> rai. Şi oamenii!<br />
www.arca<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>.xhost.<strong>ro</strong><br />
Orăşeneşti Strehaia, ec. Marcel<br />
Păunescu, a dat citire unui mesaj<br />
<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> suflet din partea p<strong>ro</strong>fesorului<br />
Gheorghe Mihai din Râmnicu<br />
Vâlcea, colaborator al revistei<br />
ARCADE şi prietenul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> o viaţă<br />
al lui Augustin Popescu.<br />
Evenimentul a continuat<br />
cu două momente <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>osebite<br />
– lansarea a două cărţi, semn<br />
al continuităţii culturale la<br />
Strehaia.<br />
P<strong>ro</strong>fesorul Dumitru Bă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>scu<br />
a p<strong>ro</strong>pus cititorilor, C<strong>ro</strong>nici<br />
literare volumul al doilea,<br />
în care reuşeşte să trezească<br />
interesul asupra unor scriitori<br />
contemporani <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> certă valoare,<br />
dar mai puţin cunoscuţi<br />
publicului larg.<br />
Distinsa poetesă Elena<br />
Ce mai oameni! Mo<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>şti, cu o<br />
existenţă contopită cu natura<br />
milenară, martoră la nume<strong>ro</strong>ase<br />
evenimente istorice. Pe aici au<br />
trecut Mihai Viteazul, Matei<br />
Basarab şi, ap<strong>ro</strong>piat vremurilor<br />
noastre, Tudor Vladimirescu,<br />
Gh. Magheru, Ecaterina<br />
Teodo<strong>ro</strong>iu.<br />
Aici în acest peisaj îşi găsea<br />
Augustin Popescu un refugiu<br />
<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> meditaţie şi creaţie. Aici<br />
îşi găsea răspunsul la toate<br />
întrebările. Aici găsea <strong>ro</strong>stul<br />
vieţii şi al creaţiei. Aici s-a<br />
născut şi poetul nostru drag<br />
p<strong>ro</strong>fesorul Augustin Popescu<br />
într-o familie <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> mo<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>şti<br />
gospodari, care a dat ţării şi<br />
pe aca<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>mice<st<strong>ro</strong>ng>anul</st<strong>ro</strong>ng> N. Popescu<br />
mort şi el la 29 iulie 2010.<br />
Augustin Popescu era un om<br />
dăruit cu un talent <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> mare<br />
<st<strong>ro</strong>ng>Revistă</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>cultură</st<strong>ro</strong>ng>, <st<strong>ro</strong>ng>anul</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>IX</st<strong>ro</strong>ng>, <st<strong>ro</strong>ng>nr</st<strong>ro</strong>ng>. 4/<st<strong>ro</strong>ng>2011</st<strong>ro</strong>ng><br />
Popescu a oferit volumul<br />
Vibraţie sub arcuşuri <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng><br />
toamnă, ca o datorie culturală<br />
împlinită faţă <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> soţul dispărut<br />
cu un an în urmă.<br />
În finalul întâlnirii, fiul<br />
p<strong>ro</strong>fesorului Augustin Popescu,<br />
Octavian Tudor Popescu<br />
p<strong>ro</strong>fesor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> matematică la<br />
Colegiul Economic „F.S.Nitti”<br />
din Timişoara, a vorbit <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>spre<br />
viitorul cultural al urbei,<br />
exprimându-şi încre<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rea<br />
că i<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ea culturalităţii este<br />
încastrată în fiinţa fiecăruia,<br />
prin urmare, tot mai mulţi<br />
vor înţelege să susţină nucleul<br />
cultural, ce s-a conturat prin<br />
spiritul ales al lui Augustin<br />
Popescu.<br />
scriitor şi cu o mare înţelepciune<br />
în faţa vieţii care nu i-a fost <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>loc<br />
uşoară. Este licenţiat al Facultăţii<br />
<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Filologie din Bucureşti un<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng><br />
a avut p<strong>ro</strong>fesori celebri ca G.<br />
Călinescu şi T. Vianu. P<strong>ro</strong>fesor<br />
el însuşi cu aleasă pregătire nu<br />
a fost pe placul comuniştilor şi<br />
pentru i<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ile lui a fost persecutat<br />
şi a ocupat catedre în diferite<br />
şcoli ale regiunii Oltenia şi din<br />
ARCADE<br />
31