19.05.2013 Views

Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Intervenţia p<strong>ro</strong>fesorului<br />

doctor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> religie, Ion Mutu<br />

Nicolae, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la Colegiul Tehnic<br />

Decebal, D<strong>ro</strong>beta Turnu-<br />

Severin, a scos în evi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>nţă<br />

relaţia specială bazată pe<br />

o corespon<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>nţă constantă<br />

cu redactorul şef Augustin<br />

Popescu, în contextul colaborării<br />

la revista „ARCADE”,<br />

abordând şi tema spiritualităţii,<br />

cu referire la Sfântul Augustin<br />

– unul din cei patru Părinţi ai<br />

Bisericii Occi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ntale alături <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng><br />

Amb<strong>ro</strong>zie, Ie<strong>ro</strong>nim şi Grigore<br />

cel Mare, care se numără printre<br />

cei mai importanţi teologi<br />

şi filosofi creştini, ale cărui<br />

opere au modificat substanţial<br />

gândirea eu<strong>ro</strong>peană.<br />

Directorul casei <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Cultură<br />

AUGUSTIN POPESCU<br />

– un an <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la trecerea în eternitate<br />

► P<strong>ro</strong>f. Dumitru Bă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>scu<br />

S-a scurs ap<strong>ro</strong>ape un an<br />

<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> când scriitorul nostru<br />

iubit Augustin Popescu<br />

a trecut la cele veşnice. A văzut<br />

lumina zilei la 1 septembrie 1939<br />

în suburbia oraşului Strehaia-<br />

Comanda un loc mirific <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> pe<br />

Valea Motrului. Râul, care dă<br />

şi numele acestor locuri, îşi<br />

toarce firul curgerii în veşnicie<br />

în ca<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>nţe muzicale, străjuit <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng><br />

plopi şi anini, la umbra că<strong>ro</strong>ra<br />

este plăcut vara să te răsfeţi,<br />

râu vegheat <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> codri <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> o parte<br />

şi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> alta care înnobilează<br />

altarul unei mânăstiri, ce-şi<br />

trage existenţa din timpul lui<br />

Matei Basarab. Fericite locuri,<br />

încărcate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> istoria şi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> poezia<br />

grădinilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> rai. Şi oamenii!<br />

www.arca<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>.xhost.<strong>ro</strong><br />

Orăşeneşti Strehaia, ec. Marcel<br />

Păunescu, a dat citire unui mesaj<br />

<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> suflet din partea p<strong>ro</strong>fesorului<br />

Gheorghe Mihai din Râmnicu<br />

Vâlcea, colaborator al revistei<br />

ARCADE şi prietenul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> o viaţă<br />

al lui Augustin Popescu.<br />

Evenimentul a continuat<br />

cu două momente <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>osebite<br />

– lansarea a două cărţi, semn<br />

al continuităţii culturale la<br />

Strehaia.<br />

P<strong>ro</strong>fesorul Dumitru Bă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>scu<br />

a p<strong>ro</strong>pus cititorilor, C<strong>ro</strong>nici<br />

literare volumul al doilea,<br />

în care reuşeşte să trezească<br />

interesul asupra unor scriitori<br />

contemporani <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> certă valoare,<br />

dar mai puţin cunoscuţi<br />

publicului larg.<br />

Distinsa poetesă Elena<br />

Ce mai oameni! Mo<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>şti, cu o<br />

existenţă contopită cu natura<br />

milenară, martoră la nume<strong>ro</strong>ase<br />

evenimente istorice. Pe aici au<br />

trecut Mihai Viteazul, Matei<br />

Basarab şi, ap<strong>ro</strong>piat vremurilor<br />

noastre, Tudor Vladimirescu,<br />

Gh. Magheru, Ecaterina<br />

Teodo<strong>ro</strong>iu.<br />

Aici în acest peisaj îşi găsea<br />

Augustin Popescu un refugiu<br />

<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> meditaţie şi creaţie. Aici<br />

îşi găsea răspunsul la toate<br />

întrebările. Aici găsea <strong>ro</strong>stul<br />

vieţii şi al creaţiei. Aici s-a<br />

născut şi poetul nostru drag<br />

p<strong>ro</strong>fesorul Augustin Popescu<br />

într-o familie <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> mo<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>şti<br />

gospodari, care a dat ţării şi<br />

pe aca<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>mice<st<strong>ro</strong>ng>anul</st<strong>ro</strong>ng> N. Popescu<br />

mort şi el la 29 iulie 2010.<br />

Augustin Popescu era un om<br />

dăruit cu un talent <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> mare<br />

<st<strong>ro</strong>ng>Revistă</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>cultură</st<strong>ro</strong>ng>, <st<strong>ro</strong>ng>anul</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>IX</st<strong>ro</strong>ng>, <st<strong>ro</strong>ng>nr</st<strong>ro</strong>ng>. 4/<st<strong>ro</strong>ng>2011</st<strong>ro</strong>ng><br />

Popescu a oferit volumul<br />

Vibraţie sub arcuşuri <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng><br />

toamnă, ca o datorie culturală<br />

împlinită faţă <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> soţul dispărut<br />

cu un an în urmă.<br />

În finalul întâlnirii, fiul<br />

p<strong>ro</strong>fesorului Augustin Popescu,<br />

Octavian Tudor Popescu<br />

p<strong>ro</strong>fesor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> matematică la<br />

Colegiul Economic „F.S.Nitti”<br />

din Timişoara, a vorbit <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>spre<br />

viitorul cultural al urbei,<br />

exprimându-şi încre<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rea<br />

că i<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ea culturalităţii este<br />

încastrată în fiinţa fiecăruia,<br />

prin urmare, tot mai mulţi<br />

vor înţelege să susţină nucleul<br />

cultural, ce s-a conturat prin<br />

spiritul ales al lui Augustin<br />

Popescu.<br />

scriitor şi cu o mare înţelepciune<br />

în faţa vieţii care nu i-a fost <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>loc<br />

uşoară. Este licenţiat al Facultăţii<br />

<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Filologie din Bucureşti un<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng><br />

a avut p<strong>ro</strong>fesori celebri ca G.<br />

Călinescu şi T. Vianu. P<strong>ro</strong>fesor<br />

el însuşi cu aleasă pregătire nu<br />

a fost pe placul comuniştilor şi<br />

pentru i<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ile lui a fost persecutat<br />

şi a ocupat catedre în diferite<br />

şcoli ale regiunii Oltenia şi din<br />

ARCADE<br />

31

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!