Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

More documents

Recommendations

Info

POEME ► <strong>de</strong> Gheorghe Mihai Un poem peste gura timpului (poetului amic Augustin Popescu - Strehaia) Pe căi sublime harul să te poarte spre plaiul scump al florilor <strong>de</strong> colţ, visele tale să-ncolţească toate luceferi puşi <strong>de</strong> veghe peste bolţi. Să-ţi facă pomul vieţii flori ca-n basme o, nu, la tâmple n-aş dori să ai! - şi să culegi din ele nu fantasme, ci cântul nemuririi prins în grai. Te-avertizez ca nu cumva să uiţi; e floarea-n pârg şi are să se treacă, timpul e prea viclean şi, ca să-l minţi, pune-i în faţă un poem să tacă! 26 ARCADE <strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong> Miracol oltenesc Zeiţă <strong>de</strong> rouă, scăldată în soare, <strong>de</strong>scinsă din mituri şi pusă-n poveşti, sublimă chemare, cu râs <strong>de</strong> izvoare, metaforă-a vieţii <strong>de</strong>-a pururea eşti! Prin tine surâ<strong>de</strong> un mugur măreţ – minune fragilă prin vraja ta sfântă – şi urcă la sânu-ţi coloană <strong>de</strong> preţ, şi glia prosperă când fii o-alintă. Pui sensuri în toate şi-un crez pe pământ, din gândul tău pur <strong>de</strong> făptură prea blândă răsare o mamă, răsare un cânt, o poartă-a iubirii şi-o masă rotundă. Se naşte o lume din trupul tău drag, şi pacea triumfă şi florile cresc, şi veghea e veghe, şi steagul e steag, şi pâinea sub ţest are gust românesc. (Din vol. „Dimensiuni interioare”, Ed. Almarom, Rm. Vâlcea, 1955) Strigăt Aş urla ca fiara-n mijlocul pădurii când căzută-n cursă cere ajutor, mi-a pătruns în oase-adânc otrava urii, setea-n sârg mă poartă după a<strong>de</strong>văr. Ieri minciuni „<strong>de</strong> aur” consumam cu sila ne temeam, „tovarăşi”, să mai şi gândim, astăzi ne sfi<strong>de</strong>ază-n lege camarila şi n-o doare-n suflet cum mai vieţuim. Între două clase creşte un abis cu <strong>de</strong>mocraţia fără aplicare, ne-am pierdut speranţa, parcă-a fost un vis, iar <strong>de</strong>ruta-n lume ia mereu amploare. E o nebunie dintr-un cap în altul, tot ce se promite n-are acoperire, a ajuns pârloagă până când şi satul, cei corupţi prosperă liberi, în neştire. Aş urla ca fiara după ajutor, însă nimeni, nimeni nu-ţi întin<strong>de</strong> mâna, aripile-s grele, ca <strong>de</strong> plumb, în zbor, şi uitaţi sărmanii sunt întot<strong>de</strong>auna.
www.arca<strong>de</strong>.xhost.ro INTERVIU ► Prezenţe onorante ale artiştilor români peste hotare: ANKA MATEI ► Florian Vlădica Într-un număr recent al revistei “Arca<strong>de</strong>”, consemnam, cu justificată bucurie, un eveniment cultural petrecut în oraşul Rennes (din Bretania Franceză), anume <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea unei valoroase expoziţii <strong>de</strong> pictură, autoarea tablourilor fiind o mehedinţeancă <strong>de</strong>-a noastră, stabilită <strong>de</strong> mai mulţi ani în acel oraş, oraş <strong>de</strong>opotrivă pitoresc şi încărcat <strong>de</strong> istorie. Ştiut fiind că revista noastră a fost dintot<strong>de</strong>auna receptivă faţă <strong>de</strong> virtuţile şi performanţele artei româneşti valoroase, autentice, în feluritele ei forme <strong>de</strong> manifestare, am socotit util şi interesant pentru cititori un succint interviu cu doamna Anka Matei <strong>de</strong>spre pasiunea şi performanţele sale mai însemnate în domeniul picturii, cu atât mai mult, cu cât dânsa aparţine, prin origine, ju<strong>de</strong>ţului nostru, municipiului Drobeta Turnu-Severin, un<strong>de</strong> şi-a petrecut copilăria şi primii ani ai tinereţii. Răspun<strong>de</strong>m prin aceasta şi dorinţei mai multor cititori ai revistei <strong>de</strong> a afla felul în care s-a născut şi a evoluat această pasiune pentru pictură, cu atât mai mult cu cât profesia <strong>de</strong> bază a respectivei este <strong>de</strong> economistă, aparent fără nici o tangenţă cu domeniile artelor. I-am solicitat <strong>de</strong>ci doamnei Anka Matei câteva precizări, <strong>de</strong>stăinuri şi consi<strong>de</strong>raţii, aprecieri <strong>de</strong>spre domeniul atât <strong>de</strong> gingaş şi seducător al artelor plastice, căruia dânsa i s-a dăruit cu surprinzătoare dragoste, mai ales în ultimii ani. - Doamna Anka, pentru început, vă rugăm să precizaţi obârşia dumneavoastră, locurile şi evenimentele mai importante care v-au marcat copilăria, anii <strong>de</strong> şcoală, când, după câte am aflat, eraţi o fire sensibilă, a<strong>de</strong>seori romantică, cu înclinaţii vădite spre pictură, poezie, după cum mărturiseau şi foşti colegi sau profesori ai dumneavoastră. - Sunt originară din Drobeta Turnu-Severin. Acolo am absolvit cursurile medii, la Liceul “Traian”, un<strong>de</strong> mi-am făcut o mulţime <strong>de</strong> prieteni şi <strong>de</strong> un<strong>de</strong> păstrez amintiri dintre cele mai frumoase, legate <strong>de</strong>opotrivă <strong>de</strong> anii <strong>de</strong> liceu, cât şi <strong>de</strong> foştii colegi, <strong>de</strong> familia care mă asteaptă întot<strong>de</strong>auna cu drag, <strong>de</strong> câte ori revenim, în concedii, acasă. E a<strong>de</strong>vărat că am avut încă din copilărie o pasiune pentru <strong>de</strong>sen, visând cu ardoare să <strong>de</strong>vin, cândva, creatoare <strong>de</strong> modă... Desenam rochii, colecţionam revistelele “OTTO”, “Neckermann” şi, când aveam ocazia, mă rugam <strong>de</strong> bunica mea, o talentată croitoreasă, să îmi facă rochiile după i<strong>de</strong>ile mele. Tot în liceu fiind, am publicat şi câteva poezii în revista şcolii, preluate, peste ani, şi într-o antologie <strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong> poetică <strong>de</strong> domnul Bobosa, un remarcabil profesor traianist. De fapt, am umplut, pe atunci, vreo două caiete cu poezii, dintre care, pe baza unei riguroase selecţii, cred că aş putea alege şi tipări, cândva, o carte, ca să mă fălesc măcar faţă <strong>de</strong> prieteni şi copiii mei. - Am vrea să ne precizaţi acum, pe scurt, care au fost etapele parcurse până în prezent în domeniul picturii, ce performanţe aţi î<strong>nr</strong>egistrat cât timp v-aţi preocupat <strong>de</strong> arta mo<strong>de</strong>i, apoi <strong>de</strong> când aţi trecut la pictura propriu-zisă, şi cu ce rezultate. - Nu am urmat studii speciale în domeniul artei <strong>de</strong>şi am simţit această chemare într-o vreme… Am fost un autodidact, o fire sensibilă, sesizând ARCADE 27
Page 1 and 2: Cuprinsul www.arcade</stron
Page 3 and 4: www.arcade.xhost.r
Page 5 and 6: Mediocritatea - o boală incurabil
Page 7 and 8: de adâncă apreci
Page 13 and 14: ► Elena Perţ Sunt mulţi. Foarte
Page 15 and 16: trupul. 15, 30 Lovitura biciului fa
Page 19 and 20: credincioşi, dar şi pelerini, ven
Page 21 and 22: a fost Î.P.S. †LAURENŢIU STREZA
Page 23 and 24: ceea ce era, Dumnezeu ade</
Page 25: omul pe sine, şi aşa să mănânc
Page 31 and 32: Intervenţia profesorului doctor <s
Page 35 and 36: Întâlnire de suf
Page 37 and 38: Prezentarea cărţii „Cronici lit
Page 39 and 40: mângâie disperarea. E greu când
Page 41 and 42: creaţia autorului respectiv, face
Page 43 and 44: supravieţuire în conul umbrei: ap
Page 45 and 46: parfumul muzicii stelare ar vrea s
Page 47 and 48: societăţi de bin
Page 49 and 50: în vecinătatea locurilor natale a
Page 53 and 54: evelează nevoia artistului <strong
Page 55 and 56: şi mai ales războiul. Pentru că
Page 57 and 58: care am putea distinge atomul la sc
Page 59 and 60: Cred că punctul dificil e limba î
Page 63 and 64: „Inovaţii” în limba română
Page 65 and 66: Colind de gând Mi
Page 69 and 70: zahăr invertit, tanin, acid citric
Page 71 and 72: PROVERBE ŞI ZICERI POPULARE ROMÂN

Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?