Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

supravieţuire în conul umbrei:
apără dar şi solicită, îţi crează o
lume, dar te şi în<strong>de</strong>părtează <strong>de</strong>
alta. Conştiinţa se revoltă, iar
sufletul se chinuie”. Volumul „ne
<strong>de</strong>zvăluie firea vulcanică a poetului
în căutarea <strong>de</strong>venirii”.
În volumul „Singurătatea
înţelesului” poetul ne oferă
„lectura unei poezii <strong>de</strong>nse”. Şi
concluzia clară a criticului:
„Virtutea <strong>de</strong> seamă a acestui volum
constă în exprimarea concisă
a i<strong>de</strong>ilor şi sentimentelor, în
limbajul metaforic, care cucereşte
şi emoţionează. Întrebările <strong>de</strong>schid
porţile meditaţiei şi cheamă la
năzuinţa aflării răspunsului şi
a<strong>de</strong>vărului”.
Alte două volume <strong>de</strong> versuri
– „Plai cu voi” şi „Sete <strong>de</strong>
lumină” ne fac mai bine
cunoscut un poet cu vocaţie, un
artizan al cuvântului aşezat în
armonia versului.
Recenzat temeinic volumul
„Singur” se pune în evi<strong>de</strong>nţă
sufletul zbuciumat al poetului,
dar şi drama izolării trăită
puternic şi dureros. În versurile
sale – zice criticul – se zbate ca apa
în vad un suflet chinuit ce parcă a
luat asupra sa toate durerile lumii.
www.arca<strong>de</strong>.xhost.ro
Este un poet romantic neîmpăcat
cu o realitate urâtă şi ostilă dar, mai
ales, neîmpăcat cu sine. Sinceritatea
emoţională cu care-şi mărturiseşte
suferinţa ne impresionează până la
uimire”.
Din volumul „Tărâmuri
geniale” criticul reţine, cu
<strong>de</strong>osebire, amplul eseu „Natura
în poezia lui Mihai Eminescu”,
ce se distinge „prin con<strong>de</strong>nsarea
i<strong>de</strong>ilor, prin concizia stilului”.
Pentru Dumitru Bă<strong>de</strong>scu eseul
acesta „este un mod <strong>de</strong> abordare
originală a creaţiei lui Eminescu.
Şi mai este ceva! Întregul studiu
seamănă a fi un poem în proză.
Poetul nu se <strong>de</strong>zice”.
La fel <strong>de</strong> viguros şi original
este Augustin Popescu şi în
proză.
Cronici literare consistente
şi argumentate scrie Dumitru
Bă<strong>de</strong>scu şi <strong>de</strong>spre romanele
„Septimiu” şi „La marginile
istoriei” şi volumul <strong>de</strong> povestiri
şi nuvele „Căsuţa cu ogeac” –
volum în care „plăcerea lecturii
<strong>de</strong>curge din virtuţiile limbii literare
folosite”.
Aprofundând analiza
povestirilor şi nuvelelor lui
Augustin Popescu, criticul face
<strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong>
câteva constatări ce se reţin
în mod <strong>de</strong>osebit: „Pe lângă
iscusinţa analizei psihologice, a
sondării formelor <strong>de</strong> conştiinţă
tulburi, consemnăm capacitatea
autorului <strong>de</strong> a crea oameni vii, cu
toată biografia lor, cu specificul <strong>de</strong>
a gândi, a trăi şi a munci. Atunci
când, după lectură persistă, în
memoria cititorului imaginea vie a
personajelor, se naşte convingerea
<strong>de</strong>spre talentul şi puterea
creatorului. Nuvelele au calităţile
unei proze seducătoare”.
Augustin Popescu este în
aceeaşi măsură – şi un talentat
şi original eseist. Mărturie
convingătoare sunt cele două
volume <strong>de</strong> eseuri – „Privind spre
cer” şi „Gânduri” străbătute <strong>de</strong>
o bogăţie <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i noi, curajoase,
privitoare la existenţa umană,
interpretate cu o exemplară
limpezime, ceea ce conturează
profilul unui autentic şi distins
moralist şi reflexiv mo<strong>de</strong>rn.
Cu cele două volume <strong>de</strong>
„Cronici literare” Dumitru
Bă<strong>de</strong>scu se înscrie, pe drept şi
prestigios, într-un loc distinct, în
galeria scriitorilor mehedinţeni
contemporani.
“Vibraţie sub arcuşuri <strong>de</strong> toamnă”
<strong>de</strong> Elena Popescu
► Dumitru Bă<strong>de</strong>scu
Încă <strong>de</strong> la apariţia
volumului ,,Floare <strong>de</strong>
colţ” afirmam faptul că
Doamna Elena Popescu scrie
o poezie care se încadrează în
recuzita versului simbolist. Se
realiza acea corespon<strong>de</strong>nţă
în transferul senzaţiilor <strong>de</strong> pe
un plan pe alt plan, se găseau
numeroase sugestii în realizarea
imaginilor, se <strong>de</strong>gaja acel spleen
ca stare <strong>de</strong> spirit.
În al doilea volum ,,Vibraţie
sub arcuşuri <strong>de</strong> toamnă”
poeta ne <strong>de</strong>clară încă din titlu
apropierea poeziei <strong>de</strong> muzică
,
prin faptul că stările sufleteşti,
emoţiile şi gândurile trebuie să
fie sugerate ca în muzică, poetul
ARCADE
43