Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro
Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro
Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
euşind să-i <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>vanseze pe cei<br />
doi contracandidaţi ai săi,<br />
p<strong>ro</strong>topopii p<strong>ro</strong>f. Ioan Moga şi<br />
Moise Fulea (nepoţii episcopului<br />
Vasile Moga). Noului episcop<br />
†Andrei Şaguna nu i s-au mai<br />
impus cele 19 condiţii, aşa<br />
cum se întâmplase la alegerea<br />
înaintaşului său, †Vasile Moga.<br />
Hi<strong>ro</strong>tonia întru episcop a lui<br />
Andrei Şaguna s-a făcut la 18/30<br />
aprilie 1848, la Carloviţ, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> către<br />
mit<strong>ro</strong>politul †Iosif Raiacici,<br />
asistat <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> alţi doi arhierei (cum<br />
e rânduiala, când se hi<strong>ro</strong>toneşte<br />
un episcop). Cu această ocazie,<br />
Episcopul †Andrei Şaguna,<br />
în cuvântul ţinut, a subliniat,<br />
printre altele, că „...Pe <strong>ro</strong>mânii<br />
transilvăneni din adâncul lor somn<br />
să-i trezesc şi cu voia către tot ce<br />
este a<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>vărat, plăcut şi drept să-i<br />
îndrumez...”<br />
Din această înaltă <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>mnitate,<br />
Episcopul †ANDREI ŞAGUNA<br />
a <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>sfăşurat o <strong>ro</strong>dnică activitate<br />
pe toate planurile, ap<strong>ro</strong>ape trei<br />
<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cenii, urmărind şi chiar în mare<br />
parte reuşind să revigoreze viaţa<br />
<strong>ro</strong>mânilor ar<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>leni, arătându-se<br />
p<strong>ro</strong>vi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>nţială arhipăstorirea sa<br />
în Transilvania.<br />
Încă, din 1848, Episcopul<br />
†Andrei a încercat o organizare<br />
a Eparhiei sale, pe plan<br />
bisericesc, dar evenimentele<br />
legate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Revoluţia <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la 1848,<br />
au împiedicat în lucrarea sa.<br />
Dar <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>geaba nu a stat în această<br />
vreme, luptând prin nume<strong>ro</strong>ase<br />
petiţii trimise la Viena, prin<br />
care cerea drepturi pentru<br />
<strong>ro</strong>mânii ar<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>leni, dovedinduse<br />
nu doar păstor al turmei lui<br />
Hristos, ci şi un mare patriot. În<br />
această direcţie, a în<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>plinit un<br />
<strong>ro</strong>l important între 1848-1849,<br />
fiind preşedinte al Adunării<br />
Naţionale <strong>ro</strong>mâneşti <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> pe<br />
Câmpia Libertăţii, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la Blaj, din<br />
3/15 mai 1848.<br />
La 12 martie 1850, Episcopul<br />
Andrei Şaguna a <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>schis la Sibiu,<br />
primul sinod al Eparhiei sale, la<br />
care au luat parte 24 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> clerici şi<br />
20 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> mireni (laici), printre care<br />
s-a aflat şi „Crăişorul”, Avram<br />
Iancu. Printre p<strong>ro</strong>blemele puse<br />
în sinod, a fost şi reînfiinţarea<br />
Mit<strong>ro</strong>poliei Transilvaniei.<br />
Tot pe plan organizatoric,<br />
la 27 aug. 1848, pe p<strong>ro</strong>pria<br />
cheltuială, a înfiinţat la Sibiu,<br />
prima tipografie a Eparhiei,<br />
în care aveau să vadă lumina<br />
tiparului nume<strong>ro</strong>ase cărţi.<br />
În octombrie 1857 a obţinut<br />
<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la Curtea vieneză ap<strong>ro</strong>barea<br />
ridicării unei catedrale ortodoxe<br />
la Sibiu – însă Catedrala<br />
Mit<strong>ro</strong>politană din Sibiu a fost<br />
ridicată mai târziu, între 1902-<br />
1906, în vremea Mit<strong>ro</strong>politului<br />
†Ioan Meţianu, fiind o copie, la<br />
p<strong>ro</strong>porţii mai mici, a Catedralei<br />
„Sf. Sofia” <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la Constantinopol.<br />
În perioada 24-26 oct. 1860,<br />
Vlădica †Andrei a convocat<br />
un alt sinod la Sibiu, în care<br />
s-au cerut drepturi pentru<br />
<strong>ro</strong>mânii ar<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>leni, cu privire la<br />
autonomie, la recunoaşterea<br />
naţionalităţii şi limbii <strong>ro</strong>mâne.<br />
De asemenea se mai preve<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>a şi<br />
autonomia Bisericii noastre din<br />
Transilvania, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> sub jurisdicţia<br />
Mit<strong>ro</strong>poliei <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la Carloviţ.<br />
Dar munca misionarpastorală<br />
a Episcopului<br />
†Andrei nu a rămas fără ecou<br />
şi în 1864, episcopii sârbi s-au<br />
întrunit în sinod, la Carloviţ,<br />
sub conducerea patriarhului<br />
†Samuil Maşirevici, dându-şi<br />
acordul la <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>spărţirea Bisericii<br />
Ortodoxe din Transilvania <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng><br />
cea sârbă.<br />
La 24 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cembrie 1864, la<br />
capătul unor acţiuni şi memorii<br />
al Vlădicii †Andrei, Viena<br />
habsburgică a încuviinţat<br />
reînfiinţarea vechii Mit<strong>ro</strong>polii<br />
a Transilvaniei, cu reşedinţa la<br />
Sibiu şi ridicarea Episcopului<br />
†ANDREI ŞAGUNA, la treapta<br />
<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> arhiepiscop şi mit<strong>ro</strong>polit.<br />
Noua Mit<strong>ro</strong>polie avea ca<br />
sufragane Episcopiile Aradului<br />
şi Caransebeşului. Desigur<br />
20 ARCADE <st<strong>ro</strong>ng>Revistă</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>cultură</st<strong>ro</strong>ng>, <st<strong>ro</strong>ng>anul</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>IX</st<strong>ro</strong>ng>, <st<strong>ro</strong>ng>nr</st<strong>ro</strong>ng>. 4/<st<strong>ro</strong>ng>2011</st<strong>ro</strong>ng><br />
activitatea, Mit<strong>ro</strong>politului<br />
†ANDREI ŞAGUNA avea să se<br />
intensifice din noua sa postură<br />
<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> arhipăstor al Transilvaniei.<br />
Dintre realizările sale ca<br />
mit<strong>ro</strong>polit al Transilvaniei,<br />
le vom arăta pe cele mai <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng><br />
seamă: Statutul Organic al<br />
Bisericii Ortodoxe Române din<br />
Transilvania (1869), valabil<br />
şi azi cu mici modificări;<br />
înfiinţarea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> şcoli poporale<br />
confesionale (ap<strong>ro</strong>ape 800 la<br />
finalul vieţii sale); înfiinţarea<br />
unui liceu cu 8 clase la Braşov; a<br />
unui Gimnaziu la Brad; tipărirea<br />
ziarului „Telegraful Român” (ce<br />
apare <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la 3 ianuarie 1853, până<br />
azi, fără întrerupere); tipărirea<br />
„Bibliei ilustrate” (1856-1858<br />
– prima <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> acest le la noi);<br />
înfiinţarea acum 150 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ani,<br />
în 1861 a Societăţii Culturale<br />
„ASTRA” (p<strong>ro</strong>punea lupta<br />
<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> emancipare a ar<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>lenilor);<br />
tipărirea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> nume<strong>ro</strong>ase lucrări,<br />
manuale (peste 25), în tipografia<br />
arhidiecezană etc.<br />
În 1870 este ales Membru <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng><br />
Onoare al Aca<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>miei Române<br />
şi trece la Domnul, la 28 iunie<br />
1873, fiind înhumat la Răşinari,<br />
lăsând toată agoniseala prin<br />
testament, spre înfăptuirea<br />
actelor filant<strong>ro</strong>pice, supranumit<br />
<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> scriitorul Ioan Slavici, ca<br />
fiind „Mesia Ar<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>lenilor”, prin<br />
tot ce a relizat, pentru bunul<br />
mers al ar<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>lenilor şi Bisericii<br />
noastre strămoşeşti, făcând un<br />
real apostolat.<br />
În ziua <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> sâmbătă, 29<br />
octombrie <st<strong>ro</strong>ng>2011</st<strong>ro</strong>ng>, în Catedrala<br />
Mit<strong>ro</strong>politană din Sibiu, s-a<br />
făcut p<strong>ro</strong>clamarea solemnă a<br />
canonizării Sf. Ierarh ANDREI<br />
ŞAGUNA, Mit<strong>ro</strong>politul<br />
Transilvaniei, în prezenţa<br />
Cinstitului Cap al Sf. Apostol<br />
ANDREI, Oc<strong>ro</strong>titorul României,<br />
adus din Patras, aşa cum s-a<br />
arătat mai sus. Desigur a fost<br />
prezent P.F. Patriarh †DANIEL,<br />
alături Înalţi Ierarhi <strong>ro</strong>mâni şi<br />
străini. Gazda acestui eveniment