Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

More documents

Recommendations

Info

ETNOGRAFIE ŞI FOLKLOR ► ► Janeta Bă<strong>de</strong>scu Acest sat este c o m p o n e n t u l comunei Văgiuleşti, jud. Gorj. Are o vechime <strong>de</strong> aproape 600 <strong>de</strong> ani. În vremuri în<strong>de</strong>părtate stăpâna acestor meleaguri a fost Stanca, ce vin<strong>de</strong> în <strong>anul</strong> 1587 grecului Rizo mai multe „ocine” cu 4 000 mii aspri. Voievodul Mihai Turcitul îi întăreşte actul <strong>de</strong> stăpânire. Rizo plantează ocinele cu tot felul <strong>de</strong> pomi, în special pruni. Una din ele este cunoscută şi azi <strong>de</strong> sătenii satului „prunii grecului” aşezată pe versantul <strong>de</strong> sud al <strong>de</strong>alului, „Culmea Motrului” – <strong>de</strong>asupra satului respectiv. În <strong>anul</strong> 1711 Chirea Ru<strong>de</strong>anu vel căpitan za Cerneţ împuterniceşte pe Preda Vlădoianu zis – „Coandă” – Sabie-Goală, să stăpânească moşiile Menţi şi Valea-Rea, verilor săi Vasile şi Nicolaie – Valea-Bună, iar altor veri Barbu şi Radu moşiile Degeraţi, Satul Valea-Rea (Valea-Motrului) Desăraţi şi Lumnicul. Numele <strong>de</strong> Sabie-Goală, i s-a dat în urma unei întâmplări. A participat la o răscoală în Serbia împotriva turcilor, înscris ca voluntar. Au fost înfrânţi. Reîntorcându-se în ţară, a trecut Dunărea înnotând cu sabia în gură, iar teaca a aruncat-o. De la acest haiduc se trage neamul Săbieştilor. O parte din urmaşii lui au luptat sub comanda lui Tudor Vladimirescu, participând la citirea „Proclamaţiei <strong>de</strong> la Pa<strong>de</strong>ş”, urmându-l în tot cursul revoluţiei. Legenda satului spune că pe vremea năvălirii turcilor în ţara noastră, „Domnitorul” cu oastea sa a ţinut piept luptei dar, din cauza numărului mic <strong>de</strong> ostaşi au fost înfrânţi, iar „Domnul ţării” a fost căzut în lupte. Pentru a nu fi prinşi şi luaţi în robie „Marea Doamnă” cu câţiva oşteni credincioşi a luat drumul pribegiei prin locuri neumblate. Astfel, au ajuns într-o vale cu râpi prăpăstioase, făcându-şi loc printre „hăţişuri” sălbatice cu caii <strong>de</strong> dârlogi, un<strong>de</strong> au zărit un „bor<strong>de</strong>i” în care locuia un bătrân pustnic. I-a ospătat bătrânul cu mămăligă rece, varză, i-a adăpostit să se odihnească, apoi conducându-i spre râul Motru, trecând hăţişuri, împletituri <strong>de</strong> curpar, viţă <strong>de</strong> vie sălbatică, rugi, fiind un drum anevoios, au trecut <strong>de</strong> cealaltă parte a râului, îndreptându-se spre secularele păduri ale Voloiacului. Au ajuns într-o vale râpoasă, cu bolovani <strong>de</strong> piatră, găsind 70 ARCADE <strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong> câteva ”bor<strong>de</strong>ie” locuite. Drumeţii au fost bine primiţi, în<strong>de</strong>stulaţi cu lapte şi brânză <strong>de</strong> capră şi oaie, alte bunătăţi şi vin spumos. Paturile aşternute cu sulfină şi aglici. Noul „Voievod” a aflat un<strong>de</strong> este „doamna” cu însoţitorii ei, luându-i la Curtea Domnească. Drept mulţumire, „doamna” pribeagă a rugat pe voievod să dăruiască moşului şi celorlalte familii acte <strong>de</strong> moştenire din tată în fiu a ţinuturilor respective. Ţinutul un<strong>de</strong> locuia „moşul singuratic”, fiind <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> anevoios şi sălbatic l-a numit Valea-Rea, iar celălalt ţinut, care a fost mai accesibil a fost numit Valea-Bună. Şi în prezent există aceste sate cu <strong>de</strong>numirile respective, numai că satul Valea-Rea, pe timpul lui Ceauşescu i s-a schimbat <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> Valea-Motrului. În timp satele s-au <strong>de</strong>zvoltat, având oameni gospodari, astfel, familiile ce au moştenit, sau cumpărat moşiile au fost: Buticu Săbiescu, Panduru, Popescu şi Băbenii. Moşnenii Băbeni, veniţi <strong>de</strong> la Băbeni, Rm. Vâlcea, ca oieri la sfârşitul veacului al XVIII-lea, posedau 405 stânjeni. Unul dintre moştenitorii familiilor Băbeni a fost şi profesorul Popescu Augustin (mama fiind, fiica lui moş Ilie Băbeanu din Valea-Rea), care şi-a petrecut copilăria în satul bunicilor dinspre mamă, fiind legat permanent printrun sentiment puternic <strong>de</strong> meleagurile acestui sat, dorind ca urmare, să fie înmormântat lângă bunici, aproape <strong>de</strong> casa copilăriei sale.
PROVERBE ŞI ZICERI POPULARE ROMÂNEŞTI RIMATE Gardul cu proptele Nu-l doboară vânturi grele. Găina bătrână Face ciorba bună. Geaba binele cu sacul După ce-a murit săracul. www.arca<strong>de</strong>.xhost.ro INEDIT ► Geaba-i tat-tu crai Că <strong>de</strong> tine-i vai. Găina când cotcodăceşte Tot la oul ei gân<strong>de</strong>şte. Găina nu poate cu două Şi cu pui şi cu ouă. <strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong> Geaba vii, geaba te duci Că nimica nu aduci Şi mai rupi nişte papuci. Gândul meu pe un<strong>de</strong>-aleargă Nu-i voinic ca să-l petreacă Nici pasăre să-l întreacă. ► Culese <strong>de</strong> Ion Bă<strong>de</strong>scu Despre nostalgii şi femei frumoase cu Johnny Răducanu ► Livia Roman S-au stins <strong>de</strong>finitiv luminile în „Ţara lui Johnny“. Jazzul românesc îi va păstra acordurile întru legendă, iar unii dintre noi vom povesti poate, nepoţilor că, uite, l-am cunoscut pe artistul care iubea, pe lângă muzică, şi simfoniile spiritului. - Sunteţi o persoană cu un pronunţat simţ al umorului. Moşteniţi această trăsătură sau e specifică firii dumneavoastră? - E moştenită. Şi însuşită prin faptul că mi-am băgat nasul în <strong>cultură</strong>. - Aţi avut noroc să fiţi înconjurat <strong>de</strong> oameni talentaţi… - Ei au avut noroc <strong>de</strong> mine, nu eu <strong>de</strong> ei. - Cu unii, aţi fost prieten. Jazzul a avut <strong>de</strong> câştigat din asta? - Da’ ce legătură are jazzul cu prietenia? - Nu e nici o legătură între muzică şi sentimentele frumoase? - Nu, dragă, n-are nici o legătură cu prietenia! Inspiraţia vine <strong>de</strong> la Dumnezeu! - Se spune că-n spatele unui bărbat <strong>de</strong> succes se ascun<strong>de</strong> o femeie inteligentă. - Una n-ajunge! Trebuie mai multe! Şi dacă se poate, numai inteligente! - Femei talentate aţi întâlnit în carieră? - Şi talentate, şi inteligente... Cele mai multe nu sunt nici inteligente, nici talentate. Pur şi simplu, sunt femei. - Ce ar trebui să caracterizeze cel mai bine o femeie? - Dincolo <strong>de</strong> faptul că trebuie să fie frumoasă – pentru că bărbaţii se uită numai la femeile frumoase, şi unii, mai pretenţioşi, se mai uită şi după inteligenţă – femeia trebuie să fie atrăgătoare. Înţelegi? - Nina Cassian nu era o frumoasă, dar atrăgea bărbaţii. - Cum? Frumoasă!? Avea un chip şi o înfăţişare ARCADE 71
Page 1 and 2:
Cuprinsul www.arcade</stron
Page 3 and 4:
www.arcade.xhost.r
Page 5 and 6:
Mediocritatea - o boală incurabil
Page 7 and 8:
de adâncă apreci
Page 9 and 10:
www.arcade.xhost.r
Page 11 and 12:
www.arcade.xhost.r
Page 13 and 14:
► Elena Perţ Sunt mulţi. Foarte
Page 15 and 16:
trupul. 15, 30 Lovitura biciului fa
Page 17 and 18:
www.arcade.xhost.r
Page 19 and 20: credincioşi, dar şi pelerini, ven
Page 21 and 22: a fost Î.P.S. †LAURENŢIU STREZA
Page 23 and 24: ceea ce era, Dumnezeu ade</
Page 25 and 26: omul pe sine, şi aşa să mănânc
Page 27 and 28: www.arcade.xhost.r
Page 31 and 32: Intervenţia profesorului doctor <s
Page 35 and 36: Întâlnire de suf
Page 37 and 38: Prezentarea cărţii „Cronici lit
Page 39 and 40: mângâie disperarea. E greu când
Page 41 and 42: creaţia autorului respectiv, face
Page 43 and 44: supravieţuire în conul umbrei: ap
Page 45 and 46: parfumul muzicii stelare ar vrea s
Page 47 and 48: societăţi de bin
Page 49 and 50: în vecinătatea locurilor natale a
Page 53 and 54: evelează nevoia artistului <strong
Page 55 and 56: şi mai ales războiul. Pentru că
Page 57 and 58: care am putea distinge atomul la sc
Page 59 and 60: Cred că punctul dificil e limba î
Page 63 and 64: „Inovaţii” în limba română
Page 65 and 66: Colind de gând Mi
Page 69: zahăr invertit, tanin, acid citric
show all

Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?