Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

More documents

Recommendations

Info

mai puţin rezistente şi în mare vecinătate cu sălbăticia. Stăpânul lor are mai multe dificultăţi în a le struni, a le aşeza în posturi smerite şi ascultătoare. Animalele sălbatice, cum ar fi iepurul, vulpea şi lupul, dacă ne concentrăm, vom observa că au a<strong>de</strong>renţă instinctivă la anume configuraţii spaţiale. De pildă, vulpea şi lupul sunt animalele <strong>de</strong>sişului forestier, viroagelor, ogaşelor, marilor diformităţi geografice. Atât <strong>de</strong> adânc li s-au impus particularităţile acestor spaţii, încât se trăieşte impresia că numai acolo le-a fost posibilă existenţa. Realitatea este că, aflând acolo cele mai oportune posibilităţi <strong>de</strong> supravieţuire şi <strong>de</strong> exercitare a înclinaţiilor lor agile şi feline, asemenea oportunităţi le-au <strong>de</strong>săvârşit instinctele şi înclinaţiile. Un coclaur împădurit şi ascuns în hăţişuri mărăcinoase exercită multă teamă şi respingere. O grotă înnegurată şi încărcată <strong>de</strong> vegetaţie specifică întunericului, sau penumbrelor, o aceeaşi senzaţie produce şi n-ai vrea să întârzii mult acolo, fiindcă te încearcă nesiguranţa, urâtul. Ei bine, aceste particularităţi s-au imprimat în chipul şi structura lupului şi vulpei, încât nici nu mai pot trăi în alte contexte şi nici nu mai pot fi imaginate altun<strong>de</strong>va. Iepurul, sălbăticiune care, din rapiditatea fugii şi-a făcut armă a supravieţuirii, a găsit întin<strong>de</strong>rea plană şi plată locul congener şi, la rândul lui, acesta i-a mo<strong>de</strong>lat şi rafinat instinctele şi capacitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare vertiginoasă. De aceea, iepurul escala<strong>de</strong>ază şi ondulaţiile <strong>de</strong>luroase, dar câmpul <strong>de</strong>schis şi interminabil i-a imprimat amprenta proprietăţilor lui. Aceeaşi bază <strong>de</strong> discuţie funcţionează, dacă ne orientăm asupra oricărei vietăţi terestre. Aminteam că şi plantele cunosc aceeaşi influenţă spaţială. Fructele unui pom, indiferent <strong>de</strong> varietate, au încărcături vitaminice şi minerale, după regiunea geografică, un<strong>de</strong> pomul este sădit. Să mai vorbim <strong>de</strong> gust? Categoric, gustul este în funcţie <strong>de</strong> componentele structurale ale fructului. Am observat că, acelaşi soi <strong>de</strong> măr un fel <strong>de</strong> gust are în grădina casei mele, <strong>de</strong> la şes, şi alt gust cel din grădina bunicilor mei, <strong>de</strong> la <strong>de</strong>al. O aceeaşi stare <strong>de</strong> fapt funcţionează, dacă luăm în discuţie orice configuraţie vegetală. Dar nu numai spaţiul e <strong>de</strong>terminantul trăitorilor pe dimensiunile sale. Timpul are o aceeaşi putere <strong>de</strong>terminantă şi mo<strong>de</strong>latoare. E vorba <strong>de</strong> timpul calendaristic, aşa cum, în condiţiile relativităţii, acesta este stabilit şi înţeles. Timpul nu este doar o categorie filosofică, abstractă şi convenţională. E o realitate ca oricare alta, a cărei existenţă şi manifestare sunt strâns legate <strong>de</strong> interiorul mişcător al elementelor şi fenomenelor. Probabil că din acestă pricină un mare gânditor ca Imanuel Kant îi neagă chiar existenţa. Ei bine, timpul e coinci<strong>de</strong>nt cu neîntrerupta evoluţie, la infinit, a existenţei. Existenţa trece prin faze ipostaziere şi în fiecare dintre acestea, cu întreaga gamă a <strong>de</strong>terminanţilor ei, timpul unul dintre aceştia, îmbracă o ţinută mereu specifică şi inedită. Prin urmare, fiinţele, trăitoare în concomitenţa unora dintre aceste faze, primesc amprenta spaţială, dar şi pe aceea a <strong>de</strong>terminanţilor amintiţi, printre ele, la loc distinct, <strong>de</strong>terminantul căruia i s-a dat numele <strong>de</strong> timp. În vorbirea ştiinţifică, unui asemenea <strong>de</strong>terminant, numit timp, i se mai zice, pe 8 ARCADE <strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong> drept cuvânt, timp istoric. Şi sigur că este istoric, fiindcă fazele ipostaziere ale evoluţiei existenţei nu se petrec toate <strong>de</strong>odată, ci în ordinea ce le-o procură nevoia comandamentelor sistemice, <strong>de</strong>curgând din acţiunea legilor perene şi <strong>de</strong>săvârşite. Aşa, <strong>de</strong> pildă, în fazele temporale străvechi, aşa cum am obişnuit să le numim, corpurile dure şi masive erau <strong>de</strong>plasate pe aşa-zisele roţi în colţuri, sau pătrate. Suntem în fazele mişcărilor lente, aproape imperceptibile, încât aşazisul timp imprima oamenilor pecetea compatibilă acestei lentori evolutive. E vorba <strong>de</strong> timpul lungilor tribulaţii întinse pe secole şi chiar milenii. Atunci, ziua probabil avea un curs energetic la fel <strong>de</strong> lent şi difuz, care se însuma pe un posibil mai lung excurs cronologic, <strong>de</strong>cât douăzeci şi patru <strong>de</strong> ore, aşa cum e statornicit <strong>de</strong> veacuri şi milenii. În vremurile noastre, fazele temporale cunosc o rapiditate succesorală, exact la antipodul timpului din străvechime, la care am făcut referire. Aşa-zisul curs energetic, din prezent, reduce ziua, spun specialiştii, doar la şaisprezece ore şi, o astfel <strong>de</strong> curgere precipitată a aşa-zisului timp, <strong>de</strong> fapt, combinaţiile sistemice intrinseci existenţei, aduce după sine gama infinită <strong>de</strong> manifestări reale, premoniţii şi siguranţe ale unei mutaţii existenţiale noi şi calitative. Iată, <strong>de</strong>ci că a<strong>de</strong>vărul sesizat încă din antichitate, cum că totul e în absolută intercondiţionare, cu putere auto<strong>de</strong>terminantă şi <strong>de</strong>terminantă, a <strong>de</strong>venit un loc comun, o realitate categorică, firească şi chiar imperativă.
www.arca<strong>de</strong>.xhost.ro ATITUDINI ► Experimentele şcolii şi întoarcerea la realitate ► Gheorghe Mihai A face vorbire <strong>de</strong>spre şcoala <strong>de</strong> azi, văzută din perspectivele impuse <strong>de</strong> situarea contextuală a societăţii, gândul slujitorilor săi încearcă, <strong>de</strong> fiecare dată, o firească retrospectivă istorică a înaintaşilor, animaţi <strong>de</strong> sacralitatea dăruirii apostolice întru <strong>de</strong>venirea generaţiilor în tărâm instructiv-educativ. Nevoia <strong>de</strong> reconsi<strong>de</strong>rare a experienţelor pai<strong>de</strong>ice, acumulate <strong>de</strong> antecesorii chemaţi <strong>de</strong> i<strong>de</strong>alul mesianic al atingerii pragului <strong>de</strong> perfecţiune în mo<strong>de</strong>larea spiritelor, îşi are sorgintea în dorinţa <strong>de</strong> progres şi civilizaţie, <strong>de</strong> libertate şi înfrumuseţare a condiţiei umane <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat cu rădăcini adânci, ale cărei reverberaţii, produse la nivelul contemporaneităţii, se relevă prin punerea în valoare a i<strong>de</strong>ii <strong>de</strong> cooperare şi integrare la scara <strong>de</strong> macrosistem. Fireşte că în valorificarea acestei salutare perspective, puse şcolii, nu trebuie uitat specificul spiritualităţii şi condiţiile socioeconomice autohtone, <strong>de</strong>oarece experimentările aleatorii duc, implicit, la rezultate bulversante, situate la antipodul aşteptărilor… În acest sens, la <strong>de</strong>sele rotiri manageriale, impuse <strong>de</strong> şubrezenia culisărilor politice, se mai adaugă şi baterea apei în piuă cu gelatinoasa reformă, pentru teoretizarea căreia a curs atâta cerneală, <strong>de</strong>oarece, spre stupefacţia noastră, piua era (este) seacă! Diletanţi şi asumaţi au pus carul înaintea boilor, crezând că sunt în stare să <strong>de</strong>zlege nodul Gordian al (re) (formei, dar sau cam încurcat în ştiinţă, prinzându-şi urechile… Cei dornici <strong>de</strong> câştig (bani şi renume) şi-au zis să <strong>de</strong>vină autori <strong>de</strong> manuale, dându-le astfel migrene învăţăceilor şi colegilor <strong>de</strong> breaslă, <strong>de</strong>rutaţi <strong>de</strong> proliferarea parascoveniilor... Recurgând la o comparativă divagaţie, dacă ne-am întoarce cu un secol în urmă, am constata că pe atunci, după numai cinci clase obligatorii, absolventul era capabil să citească fluent, cunoştea regula <strong>de</strong> trei simplă, ştia să calculeze suprafaţa unui loc geometric şi volumul unui vas, pe când acum însuşi ministrul <strong>de</strong> resort se bâlbâie… Absolvenţii, la care facem <strong>Revistă</strong> <strong>de</strong> <strong>cultură</strong>, <strong>anul</strong> <strong>IX</strong>, <strong>nr</strong>. 4/<strong>2011</strong> trimitere, ajunşi intelectuali <strong>de</strong> marcă, învăţau buchea cărţii după un singur manual, ce cuprin<strong>de</strong>a şi citirea, cu lecturi care te ungeau la suflet, şi gramatica, şi matematica, şi istoria şi geografia, şi religia, şi tot, iar la ciclul secundar (liceu) se învăţa după manuale docte, cum ar fi “Retorica”, 1904, <strong>de</strong> Gheorghe Adamescu şi Mihail Dragomirescu, un<strong>de</strong> erau abordate noţiuni <strong>de</strong> estetică şi stilistică, speciile genului oratoric şi istoric etc. Cineva ne va stigmatiza că suntem prăfuiţi şi că ne întoarcem la bunica. Aşa ceva nu mai e posibil! Acum altă făină se macină, ar persifla genialul şugubăţ humuleştean, întrucât dispunem <strong>de</strong> reviste <strong>de</strong>şucheate, <strong>de</strong> internet, <strong>de</strong> libertinismul <strong>de</strong>mocraţiei, etnobotanice etc. Luaţi <strong>de</strong> iureşul reformei, <strong>de</strong> parcă acum s-a inventat, ne-am mo<strong>de</strong>rnizat grozav şi operăm cu obiective şi parameto<strong>de</strong>, cu algoritmi, prospectări, itemi, feed-back-uri, <strong>de</strong>scoperiri şi problematizări, ca şi cum înaintaşii ar fi fost pur şi simplu primitivi. Am zice să nu se mai <strong>de</strong>a înainte cu zăpăceala arogantă, ci să se coboare la realitate, aşa încât prerogativele didacticii să <strong>de</strong>vină cu a<strong>de</strong>vărat surmontabile. Şcoala- instituţia <strong>de</strong> primă importanţă naţională – va ajunge la cotele imperativelor prezente şi viitoare doar când se va sprijini pe li<strong>de</strong>ri capabili şi responsabili. ARCADE 9
Page 1 and 2: Cuprinsul www.arcade</stron
Page 3 and 4: www.arcade.xhost.r
Page 5 and 6: Mediocritatea - o boală incurabil
Page 7: de adâncă apreci
Page 13 and 14: ► Elena Perţ Sunt mulţi. Foarte
Page 15 and 16: trupul. 15, 30 Lovitura biciului fa
Page 19 and 20: credincioşi, dar şi pelerini, ven
Page 21 and 22: a fost Î.P.S. †LAURENŢIU STREZA
Page 23 and 24: ceea ce era, Dumnezeu ade</
Page 25 and 26: omul pe sine, şi aşa să mănânc
Page 31 and 32: Intervenţia profesorului doctor <s
Page 35 and 36: Întâlnire de suf
Page 37 and 38: Prezentarea cărţii „Cronici lit
Page 39 and 40: mângâie disperarea. E greu când
Page 41 and 42: creaţia autorului respectiv, face
Page 43 and 44: supravieţuire în conul umbrei: ap
Page 45 and 46: parfumul muzicii stelare ar vrea s
Page 47 and 48: societăţi de bin
Page 49 and 50: în vecinătatea locurilor natale a
Page 53 and 54: evelează nevoia artistului <strong
Page 55 and 56: şi mai ales războiul. Pentru că
Page 57 and 58: care am putea distinge atomul la sc
Page 59 and 60:
Cred că punctul dificil e limba î
Page 61 and 62:
www.arcade.xhost.r
Page 63 and 64:
„Inovaţii” în limba română
Page 65 and 66:
Colind de gând Mi
Page 67 and 68:
www.arcade.xhost.r
Page 69 and 70:
zahăr invertit, tanin, acid citric
Page 71 and 72:
PROVERBE ŞI ZICERI POPULARE ROMÂN
show all

Revistă de cultură, anul IX, nr. 4/2011 - arcade - XHost.ro

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?