Untitled - Limba Romana

More documents

Recommendations

Info

Eveniment Tamara Pereteatcu LUMINA CĂRŢII La Iaşi a avut loc ediţia a 15-ea a Salonului Internaţional de Carte, care se bucură de aprecierea tuturor celor care vorbesc româneşte, indiferent de spaţiul geografic. Cu acest prilej aici s-au întâlnit scriitori, editori, artişti plastici, cercetători, bibliotecari din România, Republica Moldova, Ucraina, Voivodina (Serbia), Israel. Deschiderea oficială a Salonului Internaţional de Carte Românească de la Iaşi a avut loc în prestigioasa Sală „Henri Coandă” a Palatului Culturii. În prima zi a Salonului discursurile participanţilor au constituit o adevărată pledoarie pentru dăinuirea cărţii. Printre organizatorii Salonului s-a numărat şi Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, al cărei director este Claudia Balaban. În mesajul rostit la deschiderea oficială, domnia sa a spus: „...Ce va urma în viitor Este o întrebare pe care mi-o adresez în primul rând mie, cea care a trecut Prutul abia după destrămarea Uniunii Sovietice. De la 1 ianuarie 2007 România va fi membră a Uniunii Europeane, 101 fapt pentru care vă felicităm. Dar cum rămâne cu noi Este o altă Uniune, dar ne pune restricţii – să trecem Prutul ca şi pe timpuri, doar cu vize. Asta ar însemna că acţiunile culturale, pe care le-am organizat pe parcursul a 15 ani şi, practic, au devenit tradiţionale, să ia sfârşit. Nu pot să cred nici pentru o clipă că ar putea să se întâmple aşa ceva. Aceşti 15 ani au însemnat, pentru noi, prietenie, comunicare şi schimb de idei”. Timp de trei zile Iaşul, fosta cetate de scaun a Moldovei, a devenit capitala cărţii româneşti. Salonul a reunit peste o sută de scriitori din România, Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Israel şi un număr de peste 80 de edituri, dintre care jumătate de peste hotarele ţării. Participarea editurilor şi a scriitorilor din Chişinău a imprimat o dimensiune deosebită Salonului aniversar. De un viu interes s-au bucurat mesajele şi comunicările scriitorilor Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Leo Butnaru, Constantin Dragomir, Vasile Romanciuc, Iulian Filip, Claudia Partole. Alexandru Bantoş, redactor-şef al revistei <strong>Limba</strong> Română, vorbind despre importanţa organizării Salonului, a menţionat: „...Pentru comunităţile românilor din afara actualelor frontiere ale statului român, întâlnirile de la Iaşi, spre onoarea organizatorilor, constituie nu doar un motiv
102 de bilanţ în domeniul promovării cuvântului scris, ci şi un oportun prilej de a stabili şi prognoza ce mai e de făcut ca lectura să rămână o constantă îndeletnicire pentru români, inclusiv pentru tânăra generaţie, «terorizată» cu abilitate de mijloacele electronice de comunicare...”. Un episod dintre cele mai eficiente ale Salonului l-au constituit discuţiile cu genericul „Biblioteca «Gh. Asachi» şi filialele de carte de peste hotare”, avându-i ca iniţiatori pe Claudia Balaban şi Lucian Marina, care a caracterizat Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” din Iaşi drept „...un promotor cultural autentic, care, în timp, a transformat ideea unei biblioteci româneşti în Serbia într-o realitate respectată, benefică...”. La Novi Sad, Serbia, funcţionează de 10 ani Biblioteca românească „Nichita Stănescu” – elocventă mărturie a relaţiilor interculturale pe care doar Salonul le-a oferit şi le oferă. Lansarea CD-ului „Noua bibliotecă virtuală a Societăţii de Limbă Română din Voivodina”, însoţită de comentariile lui Lucian Marina, ne-a demonstrat că nu seacă izvorul inventivităţii colegilor din diaspora sârbă, care fac atât de mult pentru cunoaşterea limbii şi literaturii române. Claudia Balaban a demonstrat că între Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” din Iaşi şi Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion <strong>Limba</strong> Română Creangă” din Chişinău pot exista relaţii de colaborare eficientă. „La anul viitor vom sărbători 15 ani ai Filialei de carte românească, 15 ani de când circulă cartea românească din România în Republica Moldova. Dacă în anul 1989, îşi aminteşte domnia sa, nu aveam ce le propune copiilor, care au început să înveţe în grafie latină, astăzi 50 la sută din colecţiile Bibliotecii sunt cărţi în limba română”. Claudia Balaban a constatat că în prezent copiii din Basarabia vorbesc o limbă frumoasă, elevată la fel ca şi cei din Iaşi, Galaţi, Vaslui, cu care se întâlnesc anual în cadrul concursului „La Izvoarele Înţelepciunii”. „Izvorul Luminii de la Iaşi” (metafora aparţine lui Vasile Tărâţeanu), va lumina, sperăm, şi Salonul de Carte de la Cernăuţi, ajuns, datorită unui efort susţinut, la ediţia a V-ea, flacăra căruia tot de la Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” s-a aprins. Un moment emoţionant în şirul de acţiuni l-a constituit omagierea profesorului Constantin Ciopraga, mare personalitate ieşeană, prilejuită de împlinirea a 90 de ani. Dintre numeroasele activităţi culturale au făcut parte şi expoziţiile „Din lirica eminesciană” a lui Mihai Pânzaru-Pim, cea a caricaturistului Viorel Corodescu-Cov şi cea a pictorilor-umorişti din Bucovina. În canavaua laborioaselor
Page 2 and 3:
LIMBA ROMÂNĂ REVISTĂ de ştiinţ
Page 4 and 5:
Sumar Sumar ARGUMENT Anghel DUMBR
Page 6 and 7:
Argument Anghel DUMBRĂVEANU Unde
Page 8 and 9:
Coşeriana „Trebuie să cunoaşte
Page 10 and 11:
Coşeriana un grup de nesăbuiţi c
Page 12 and 13:
Coşeriana matica generală. În re
Page 14 and 15:
Coşeriana va. El mi-a devenit prie
Page 16 and 17:
Coşeriana o prăbuşire şi nici d
Page 18 and 19:
Coşeriana anumite tradiţii, exist
Page 20 and 21:
Coşeriana mului tip de atitudine.
Page 22 and 23:
Coşeriana acestei lingvistici. Buc
Page 24 and 25:
Puncte de reper Acte moldoveneşti
Page 26 and 27:
Puncte de reper continuare situaţi
Page 28 and 29:
Puncte de reper 27 2 Teodor Codresc
Page 30 and 31:
Critică, eseu literatura emiţăto
Page 32 and 33:
Critică, eseu Din 1949 până în
Page 34 and 35:
Critică, eseu 33 discrepanţa dint
Page 36 and 37:
Critică, eseu este durata. Dacă
Page 38 and 39:
(Con)text şi comunicare Irina DERC
Page 40 and 41:
(Con)text şi comunicare tenţele p
Page 42 and 43:
(Con)text şi comunicare (O ţară
Page 44 and 45:
(Con)text şi comunicare afirmaţia
Page 46 and 47:
(Con)text şi comunicare de «cadru
Page 48 and 49:
(Con)text şi comunicare adaugă c
Page 50 and 51:
Gramatică 49 şi õúíñàðè
Page 52 and 53: Gramatică 51 fonetic în / îm ce
Page 54 and 55: Gramatică 53 ne oferă unele infor
Page 56 and 57: Gramatică 55 Varianta a doua îns
Page 58 and 59: Gramatică 57 ucrainizaţi. O atare
Page 60 and 61: Gramatică 59 18 Textual: „...und
Page 62 and 63: Gramatică 61 censămintele popula
Page 64 and 65: Gramatică 63 asemănător. De rema
Page 66 and 67: Gramatică 65 tem şi pe cea de sub
Page 68 and 69: Toponimie şi istorie 67 Anatol ERE
Page 70 and 71: Toponimie şi istorie 69 1960-1970,
Page 72 and 73: Toponimie şi istorie 71 se termin
Page 74 and 75: Toponimie şi istorie 73 Lacul Săr
Page 76 and 77: Toponimie şi istorie 75 Nistru au
Page 78 and 79: Toponimie şi istorie 77 Badicul Ru
Page 80 and 81: Toponimie şi istorie 79 transport,
Page 82 and 83: Toponimie şi istorie 81 moşiile f
Page 84 and 85: Muzicologie Anastasia BURUIAN Liric
Page 86 and 87: Muzicologie 85 creator, a pus pietr
Page 88 and 89: Muzicologie au prezentat interes,
Page 90 and 91: Poesis 89 MUZEU La muzeu trecutul i
Page 92 and 93: Poesis 91 JOCUL PATRIEI În fiecare
Page 94 and 95: In memoriam 93 Ca atare Uniunea Sov
Page 96 and 97: In memoriam ţia primelor pe parcur
Page 98 and 99: In memoriam 13. În cazul vectorulu
Page 100 and 101: In memoriam pentru „prietenia”
Page 104 and 105: Eveniment întâlniri s-a înscris
Page 106 and 107: Eveniment Claudia PARTOLE salonul d
Page 108 and 109: Eveniment nante prin mesajul istori
Page 110 and 111: Recenzii care vi-l prezentăm! Isto
Page 112 and 113: Recenzii ci pentru bucuria intimă
show all

Untitled - Limba Romana

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?