Untitled - Limba Romana

More documents

Recommendations

Info

(Con)text şi comunicare afirmaţia cine stăpâneşte trecutul, stăpâneşte prezentul. Cine l-a citit pe Orwell ştie că nu e vorba de un paradox” (Lupta pentru trecut, Cotidianul, 25.07.2006). Prin citarea lui Italo Svevo, Octavian Paler sugerează inclusiv maniera de interpretare a propriilor texte (propune o grilă de lectură): „Italo Svevo zicea că marea greşeală a regimurilor totalitare a fost cenzura. Ea a stimulat «lectura radioscopică», acel gen de lectură care urmărea mai ales ceea ce se spunea printre rânduri, şi indirect a stimulat interesul pentru cultură” (Fărâme VII, Cotidianul, 16.09.2005). Textele lui Octavian Paler pot fi interpretate, dincolo de funcţia lor imediată, şi din perspectiva raporturilor de putere existente în societate, raporturi în care intervine (prin intermediul textului), reconstruindu-le. Este vorba de o atitudine critică ce poate fi înţeleasa ca un demers „deconstructivist”, autorul denunţând inadecvarea, precaritatea instituţiilor, subminând legitimitatea altor atitudini politice etc. Având în vedere implicarea concretă a lui Octavian Paler în politică, discursurile sale pot fi interpretate şi ca o voinţă de putere transformată în produs semiotic, stabilind (indirect) un raport de putere tocmai prin atitudinea critică faţa de cei care exercită puterea. Textele lui Octavian Paler, 43 atât cele politice, cât şi cele literare, ilustrează ipoteza consubstanţialităţii politicului cu literatura, deşi el însuşi distinge clar cele doua domenii: politicul este văzut ca o „necesitate”, iar literatura ca „pasiune”, stabilind astfel o graniţă ale cărei fluctuaţii şi al cărei caracter provizoriu sunt demonstrate inclusiv de scrisul său. NOTE 1 În articolul Textul politic în viziunea lingvisticii integrale, <strong>Limba</strong> Română, nr. 1-3, 2006, Chişinău, Nicoleta Neşu teoretizează specificitatea textului politic, care, conform acesteia – în contextul discursurilor „eficiente” –, se individualizează din perspectiva sociolingvisticii, distingându-se de alte tipuri de texte cu finalitate practică, în funcţie de contextul, situaţia de comunicare, având respectiv şi funcţii textuale diferite. 2 Teun A. van Dijk distinge între Discurs şi Text, discursul fiind textul actualizat, (se referă la un context concret), iar textul este o categorie abstractă, cercetătorul explicând şi faptul că noţiunea de discurs se foloseşte şi pentru desemnarea unui anumit gen, ca în cazul discursului politic, Dijk, Teun A. van, Ideología. Una aproximación multidisciplinaria, Barcelona, Gedisa, 1999. 3 Sava, Iosiv, Radiografii muzicale, Editura Polirom, Iaşi, 1996. 4 Genette, Gerard, Introducere în arhitext. Ficţiune şi dicţiune, Univers, Bucureşti, 1994. 5 Virgil Nemoianu, O teorie a secundarului, p. 111, Editura Univers, Bucureşti, 1997.
44 Cristinel Munteanu O ANALIZĂ DE (CON)TEXT În Filozofia cuvântului Al. Rosetti face următoarea afirmaţie: „Cuvântul nu există decât prin context şi nu e nimic prin el însuşi. Contextul determină sensul cuvântului” 1 . Aşadar, „puterea” de semnificare a cuvântului ar depinde de context. O spune şi un lingvist american, Dwight Bolinger, însă mult mai plastic: „Un cuvânt este precum Anteu, revigorat de fiecare atingere cu pământul” 2 . În operele literare forţa cuvântului este mai mare, căci, în definitiv, literatura este „artă a cuvântului”, iar scriitorii apelează la toate resursele expresive ale lexicului, cum face, de pildă, Caragiale într-o însemnare (Din carnetul unui vechi sufleor): „Tot întro vreme răsărea pe orizontul artei naţionale o nouă stea ursită să eclipseze toată pleiada…”. Cercetând contextul termenului stea (aici, cu semnificaţia de „vedetă”), observăm că marele dramaturg dezvoltă metafora (tocită), întrebuinţând vocabule din astronomie (a răsări, orizont, a eclipsa, pleiadă 3 ), ceea ce permite valorificarea simultană, prin suprapunere, <strong>Limba</strong> Română a accepţiilor acestor cuvinte. Este meritul lui Eugeniu Coşeriu de a fi subliniat (continuând ideile lansate de G. Vico, W. von Humbold, B. Croce) că deplina funcţionalitate a limbajului se manifestă în limbajul poetic – în literatură în general, ca artă – şi că limba marilor scriitori coincide, practic, cu limba istorică (adică naţională) ca realizare a posibilităţilor / virtualităţilor existente deja în aceasta 4 . Ce este contextul Termenul cunoaşte mai multe accepţii, însă, de obicei, se are în vedere fie contextul verbal 5 , fie contextul situaţional. Cea mai complexă teorie a contextelor îi aparţine lui E. Coşeriu. Pentru marele savant român contextul reprezintă unul dintre cele patru tipuri de cadru pe care le distinge în vorbire, alături de situaţie, sferă şi univers de discurs 6 . Astfel, contextul vorbirii înseamnă „toată realitatea care înconjoară un semn, un act verbal sau un discurs, ca «ştiinţă» a interlocutorilor, ca prezenţă fizică şi ca activitate” 7 . Pot fi identificate trei tipuri de contexte: idiomatic, verbal şi extraverbal. Contextul idiomatic este constituit din „limba însăşi, ca «fond» al vorbirii”, căci, deşi în vorbire se manifestă în mod concret o parte a limbii, „această parte semnifică (are semnificaţie) în relaţie cu toată limba, cu toată «ştiinţa» idiomatică a vorbitorilor” 8 . Contextul verbal este „discursul însuşi în calitate
Page 2 and 3: LIMBA ROMÂNĂ REVISTĂ de ştiinţ
Page 4 and 5: Sumar Sumar ARGUMENT Anghel DUMBR
Page 6 and 7: Argument Anghel DUMBRĂVEANU Unde
Page 8 and 9: Coşeriana „Trebuie să cunoaşte
Page 10 and 11: Coşeriana un grup de nesăbuiţi c
Page 12 and 13: Coşeriana matica generală. În re
Page 14 and 15: Coşeriana va. El mi-a devenit prie
Page 16 and 17: Coşeriana o prăbuşire şi nici d
Page 18 and 19: Coşeriana anumite tradiţii, exist
Page 20 and 21: Coşeriana mului tip de atitudine.
Page 22 and 23: Coşeriana acestei lingvistici. Buc
Page 24 and 25: Puncte de reper Acte moldoveneşti
Page 26 and 27: Puncte de reper continuare situaţi
Page 28 and 29: Puncte de reper 27 2 Teodor Codresc
Page 30 and 31: Critică, eseu literatura emiţăto
Page 32 and 33: Critică, eseu Din 1949 până în
Page 34 and 35: Critică, eseu 33 discrepanţa dint
Page 36 and 37: Critică, eseu este durata. Dacă
Page 38 and 39: (Con)text şi comunicare Irina DERC
Page 40 and 41: (Con)text şi comunicare tenţele p
Page 42 and 43: (Con)text şi comunicare (O ţară
Page 46 and 47: (Con)text şi comunicare de «cadru
Page 48 and 49: (Con)text şi comunicare adaugă c
Page 50 and 51: Gramatică 49 şi õúíñàðè
Page 52 and 53: Gramatică 51 fonetic în / îm ce
Page 54 and 55: Gramatică 53 ne oferă unele infor
Page 56 and 57: Gramatică 55 Varianta a doua îns
Page 58 and 59: Gramatică 57 ucrainizaţi. O atare
Page 60 and 61: Gramatică 59 18 Textual: „...und
Page 62 and 63: Gramatică 61 censămintele popula
Page 64 and 65: Gramatică 63 asemănător. De rema
Page 66 and 67: Gramatică 65 tem şi pe cea de sub
Page 68 and 69: Toponimie şi istorie 67 Anatol ERE
Page 70 and 71: Toponimie şi istorie 69 1960-1970,
Page 72 and 73: Toponimie şi istorie 71 se termin
Page 74 and 75: Toponimie şi istorie 73 Lacul Săr
Page 76 and 77: Toponimie şi istorie 75 Nistru au
Page 78 and 79: Toponimie şi istorie 77 Badicul Ru
Page 80 and 81: Toponimie şi istorie 79 transport,
Page 82 and 83: Toponimie şi istorie 81 moşiile f
Page 84 and 85: Muzicologie Anastasia BURUIAN Liric
Page 86 and 87: Muzicologie 85 creator, a pus pietr
Page 88 and 89: Muzicologie au prezentat interes,
Page 90 and 91: Poesis 89 MUZEU La muzeu trecutul i
Page 92 and 93: Poesis 91 JOCUL PATRIEI În fiecare
Page 94 and 95:
In memoriam 93 Ca atare Uniunea Sov
Page 96 and 97:
In memoriam ţia primelor pe parcur
Page 98 and 99:
In memoriam 13. În cazul vectorulu
Page 100 and 101:
In memoriam pentru „prietenia”
Page 102 and 103:
Eveniment Tamara Pereteatcu LUMINA
Page 104 and 105:
Eveniment întâlniri s-a înscris
Page 106 and 107:
Eveniment Claudia PARTOLE salonul d
Page 108 and 109:
Eveniment nante prin mesajul istori
Page 110 and 111:
Recenzii care vi-l prezentăm! Isto
Page 112 and 113:
Recenzii ci pentru bucuria intimă
show all

Untitled - Limba Romana

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?