Untitled - Limba Romana

106
Limba Română
ale Centrului de Cercetare şi Documentare
„Ştefan cel Mare” de la
Sfânta Mănăstire Putna. E vorba
de lucrarea Maria Asanina Paleologhina
– o prinţesă bizantină
pe tronul Moldovei (autori: Maria
Magdalena Szekely şi Ştefan
S. Gorovei), care conţine materiale
documentare privind biografia prinţesei
Maria de Mangop, a doua soţie
a lui Ştefan cel Mare, şi Analele
Putnei, revistă în care sunt tipărite
materiale ce cuprind cercetări ale
Centrului „Ştefan cel Mare” şi care
îşi propune „...valorificarea marelui
tezaur artistic şi documentar al
mănăstirii, prin publicarea pieselor
din depozit, precum şi a documentelor
inedite, păstrate fie în arhiva
proprie, fie în alte arhive, publice
sau private...”.
Cele câteva zile ale Salonului
au trecut mult prea repede datorită
atmosferei agreabile şi anturajului
benefic pentru reprezentanţii culturii
române. Într-un registru inspirat
au avut loc un şir de lansări de
carte românească. Prezentarea
de către dr. Alexandrina Cernov a
cărţii Un sat bucovinean de pe
Valea Siretului: Pătrăuţii de Jos.
Mărturisiri spirituale – autor Valeriu
Zmoşu – îmi stăruie în memorie.
Este o carte despre soarta
şi moştenirea bucovinenilor scrisă
de un învăţător responsabil în menirea
lui de a aduna într-o Carte a
Neamului destinul dramatic al unui
sat bucovinean...
O altă carte, prezentată întro
manieră deosebit de interesantă,
a fost volumul de poezie semnat
de Romeo Săndulescu, fost
consilier cultural al Ambasadei
României în Republica Moldova,
actualmente Consul general al
României la Cernăuţi. Volumul se
intitulează Aproape sau cât mai
departe (Editura Muşatinii, Suceava,
2006) şi e scris „într-o tradiţie
poetică bucovineană” – după
cum afirmă şi prefaţatorul volumului,
Ion Drăguşanul, care descrie
în mod concludent lumea văzută
şi reprezentată în imagini metaforice
de către poet. „Cernăuţii
capătă în fiinţa lirică a lui Romeo
Săndulescu viguroase contururi
de catedrală a neamului: Bătrânul
Teatru este ultimul străjer al
cetăţii / Şi-a rămas, aşa cum l-au
zidit meşterii vienezi / Un reper al
cotidianului şi poate al eternităţii /
Înfruntând veacul de ploi, de zăpezi...”
(poezia Bătrânul Teatru).
Salonul de Carte a fost dominat
de o atmosferă agreabilă, specifică
unor asemenea manifestări:
s-a trecut uşor, pe neobservate,
de la o carte de proză la una de
poezie... După lansarea volumului
tânărului poet Vitalie Zâgrea, Umbra
timpului pierdut (Editura Ars
Longa, Iaşi, 2006), care a luat premiul
pentru debut la Salonul Internaţional
de Carte Românească de
la Iaşi, s-a ajuns din nou la proză.
La acest capitol a fost apreciat autorul
ieşean Ion Muscalu, care şi-a
prezentat volumele de proză: Taina
stejarului şi Acvila neagră (Editura
Danaster) – ambele impresio­