Untitled - Limba Romana

More documents

Recommendations

Info

Toponimie şi istorie 81 moşiile fraţilor Caravasile (Cahul-Frumoasa) şi Crăciunescu (Crihana) (Neamţu, TF, p. 209). I n d u s t r i a . Până în sec. al XIX-lea, mari centre industriale în sudul Basarabiei nu au existat. Funcţionau doar mici întreprinderi navale, de construcţii şi de prelucrare a materiei prime agricole în oraşele maritime şi riverane (Cetatea Albă, Chilia, Ismail, Reni). Şi în sec. al XIX-lea industria reprezenta o ramură slab dezvoltată a economiei. În fond, aceasta se reducea la satisfacerea necesităţilor curente ale populaţiei. În centrele urbane îşi fac apariţia primele fabrici şi uzine: turnătorii de fontă, de cherestea, de cărămizi şi olane, de obţinerea sării din apa de mare, de unt, de panificaţie. În satele din judeţele Ismail şi Cahul funcţionau mori cu abur şi cu tracţiune de cai, oloiniţe, tăbăcării, boiangeri, ateliere de prelucrare a lânei, cărămidării, fierării, lemnării, cojocării, croitorii. Prin anii ’30 ai secolului trecut oraşul Cahul avea trei mori (Caravasile, Domoncoş, Niunin), două oloiniţe (Arabagi, Goldenştein), câteva fabrici de cărămidă, dubălării, boiangerii, cojocării. C o m e r ţ u l . Pe vremuri, în interiorul regiunii comerţul se efectua între orăşeni şi săteni. Ţăranii îşi vindeau roadele câmpului şi produsele alimentare în schimbul uneltelor agricole, instrumentelor meşteşugăreşti şi obiectelor casnice. Pieţe şi iarmaroace se organizau în oraşele şi târgurile din zonă. Deschiderea noilor căi de comunicaţie a favorizat comerţul cu centrele economice şi comerciale mai îndepărtate. Pe Mare şi pe Dunăre se făcea legătură între oraşele din Moldova, Crimeea şi din ţările apusene. De la Cetatea Albă, prin Tighina, de-a lungul Nistrului, trecea drumul intercontinental Marea Neagră – Marea Baltică. Documentele vremii atestă mai multe drumuri interne, care legau oraşele sudice cu cele din nord (Iaşi, Botoşani, Dorohoi, Suceava). Unul dintre ele se numea Drumul Peştelui, pentru că pe el era dus cu carele spre regiunile muntoase peştele prins în bălţile dunărene şi prutene. Altuia, cu direcţia inversă, dinspre nord spre sud, pornind de la ocnele carpatine, i s-ar fi zis Drumul Sării. De sare aveau nevoie şi crescătorii de vite şi mocanii din Bugeac, şi pescarii bălţilor, pentru prepararea peştelui sărat. Pe Prut şi Dunăre se transportau cu şlepurile, spre Reni şi Galaţi, producţia agricolă: cereale, miere, brânză, fructe, legume. Un mare venit în caznaua statului îl aducea exploatarea bălţilor, prin producerea şi comercializarea peştelui şi stufului. În perioada 1932-1936 s-a produs şi s-a comercializat: în bălţile Crihana-Manta – 616316 kg de peşte, în valoare de 6 986 381 lei; în bălţile Cahul-Roşu – 844726 kg de peşte, în valoare de 9020589 lei. Se producea anual
82 <strong>Limba</strong> Română 60 de vagoane de lână, în valoare de 42 mln. lei. Valorificarea stufului crescut în bălţile Prutului, de la Chircani până la Văleni, realiza un venit anual de 20-25 mii lei. Valoarea brânzei de oi se estima anual la 1 mln. lei, iar a caşcavalului produs în judeţ la 3 mln. lei (JC, p. 31-33). Cultura, învăţământul. Activităţile culturale în acea perioadă erau şezătorile şi horele, reprezentaţiile unor trupe teatrale ambulante, spectacolele puse în scenă de elevii şcolilor şi liceelor din Cahul. La Cahul funcţiona în anii ’30 ai secolului trecut un cinematograf. A existat şi o tipografie, care după 1918 a tipărit mai mulţi ani ziarul Cahulul. În iunie 1940, la tipografia „Rapoport”, a apărut primul număr al revistei Cahulul literar. În 1948 în oraş funcţionau 8 şcoli, dintre care 2 medii şi 2 medii necomplete (de 7 ani). În perioada 1945-1965 se deschid pe rând Şcoala pedagogică (1945), Şcoala de medicină (1946), Şcoala internat nr. 1 (1961), Sovhozul-tehnicum hidroameliorativ (1964). Surse bibliografice Arnăut. Vestigii = Arnăut, T., Vestigii ale sec. VII-II a. Chr. în spaţiul de la răsărit de Carpaţi, Chişinău, 2003. Cantemir, DM = Cantemir, Dimitrie, Descrierea Moldovei, Chişinău, 1992. Chirtoagă, TC = Chirtoagă, I., Târguri şi cetăţi din sud-estul Moldovei (Secolul al XIV-lea – începutul secolului al XIX-lea), Chişinău, 2004. Ciobanu. Basarabia = Ciobanu, Ştefan, Basarabia, Chişinău, 1993. CL – 1803 = Condica liuzilor pe 1803 // „Uricariul”, Iaşi, vol. VIII, 1886. DGB = Arbore, Z., Dicţionarul geografic al Basarabiei, Bucureşti, 2001. DRH = Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, Bucureşti, 1975, vol. I şi urm. DSM = Dicţionar statistic al Republicii Moldova, Chişinău, vol. I-IV, 1994. JC = Creţu, V., Judeţul Cahul. Economic. 1927-1937, Cahul, 1938. MEF = Moldova în epoca feudalismului, Chişinău, vol. I-IX, 1961-2004. Neamţu, TF = Neamţu, I., Treimea cea de o fiinţă, Iaşi, 1991. R – 1938 = Recensământul general al populaţiei României, Bucureşti, vol. I, partea I, 1938. T – 1864 = Tabloul de toate comunele rurale din ţară. Ediţie oficială, Bucureşti, 1864.
Page 2 and 3:
LIMBA ROMÂNĂ REVISTĂ de ştiinţ
Page 4 and 5:
Sumar Sumar ARGUMENT Anghel DUMBR
Page 6 and 7:
Argument Anghel DUMBRĂVEANU Unde
Page 8 and 9:
Coşeriana „Trebuie să cunoaşte
Page 10 and 11:
Coşeriana un grup de nesăbuiţi c
Page 12 and 13:
Coşeriana matica generală. În re
Page 14 and 15:
Coşeriana va. El mi-a devenit prie
Page 16 and 17:
Coşeriana o prăbuşire şi nici d
Page 18 and 19:
Coşeriana anumite tradiţii, exist
Page 20 and 21:
Coşeriana mului tip de atitudine.
Page 22 and 23:
Coşeriana acestei lingvistici. Buc
Page 24 and 25:
Puncte de reper Acte moldoveneşti
Page 26 and 27:
Puncte de reper continuare situaţi
Page 28 and 29:
Puncte de reper 27 2 Teodor Codresc
Page 30 and 31:
Critică, eseu literatura emiţăto
Page 32 and 33: Critică, eseu Din 1949 până în
Page 34 and 35: Critică, eseu 33 discrepanţa dint
Page 36 and 37: Critică, eseu este durata. Dacă
Page 38 and 39: (Con)text şi comunicare Irina DERC
Page 40 and 41: (Con)text şi comunicare tenţele p
Page 42 and 43: (Con)text şi comunicare (O ţară
Page 44 and 45: (Con)text şi comunicare afirmaţia
Page 46 and 47: (Con)text şi comunicare de «cadru
Page 48 and 49: (Con)text şi comunicare adaugă c
Page 50 and 51: Gramatică 49 şi õúíñàðè
Page 52 and 53: Gramatică 51 fonetic în / îm ce
Page 54 and 55: Gramatică 53 ne oferă unele infor
Page 56 and 57: Gramatică 55 Varianta a doua îns
Page 58 and 59: Gramatică 57 ucrainizaţi. O atare
Page 60 and 61: Gramatică 59 18 Textual: „...und
Page 62 and 63: Gramatică 61 censămintele popula
Page 64 and 65: Gramatică 63 asemănător. De rema
Page 66 and 67: Gramatică 65 tem şi pe cea de sub
Page 68 and 69: Toponimie şi istorie 67 Anatol ERE
Page 70 and 71: Toponimie şi istorie 69 1960-1970,
Page 72 and 73: Toponimie şi istorie 71 se termin
Page 74 and 75: Toponimie şi istorie 73 Lacul Săr
Page 76 and 77: Toponimie şi istorie 75 Nistru au
Page 78 and 79: Toponimie şi istorie 77 Badicul Ru
Page 80 and 81: Toponimie şi istorie 79 transport,
Page 84 and 85: Muzicologie Anastasia BURUIAN Liric
Page 86 and 87: Muzicologie 85 creator, a pus pietr
Page 88 and 89: Muzicologie au prezentat interes,
Page 90 and 91: Poesis 89 MUZEU La muzeu trecutul i
Page 92 and 93: Poesis 91 JOCUL PATRIEI În fiecare
Page 94 and 95: In memoriam 93 Ca atare Uniunea Sov
Page 96 and 97: In memoriam ţia primelor pe parcur
Page 98 and 99: In memoriam 13. În cazul vectorulu
Page 100 and 101: In memoriam pentru „prietenia”
Page 102 and 103: Eveniment Tamara Pereteatcu LUMINA
Page 104 and 105: Eveniment întâlniri s-a înscris
Page 106 and 107: Eveniment Claudia PARTOLE salonul d
Page 108 and 109: Eveniment nante prin mesajul istori
Page 110 and 111: Recenzii care vi-l prezentăm! Isto
Page 112 and 113: Recenzii ci pentru bucuria intimă
show all

Untitled - Limba Romana

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?