Untitled - Limba Romana

More documents

Recommendations

Info

Critică, eseu este durata. Dacă însă „revoluţia bergsoniană” este una a duratei, accesul la durată este dat de intuiţia acesteia, singura facultate în măsură să releve realitatea: „Numai cunoaşterea intuitivă nemijlocită ne dă aspectul originar, mobilitatea vie, inefabilul devenirii... calitatea şi intensitatea” (Teze şi antiteze). Bergson arăta încă în 1903 că există două moduri de cunoaştere a unui lucru: cunoaşterea relativă şi cunoaşterea absolută. Intuiţia este cea care favorizează cunoaşterea absolută a obiectelor. „Clipele când ne surprindem pe noi înşine sunt rare – precizează H. Bergson, în Eseu asupra datelor imediate ale conştiinţei – şi de aceea suntem liberi arareori. Cel mai adesea trăim în afară de noi înşine, nu întrezărim din eul nostru decât năluca sa decolorată, o umbră proiectată de durata pură în spaţiul omogen. Existenţa noastră se desfăşoară deci mai degrabă în spaţiu decât în timp; trăim mai degrabă pentru lumea din afară decât pentru noi înşine; noi vorbim mai mult decât gândim, «suntem acţionaţi» mai mult decât ne acţionăm. Să acţionezi liber înseamnă să-ţi iei din nou sinele în stăpânire, să te situezi din nou în pură durată” 3 . Prin urmare, doar intuiţia oferă cunoaşterea nemijlocită a concretului. Reacţia autorului român este una categorică. Gândirea filozofului 35 „datelor imediate ale conştiinţei”, susţine Camil Petrescu, vizează „necontenit concretul, dă indicaţii, când precise, când foarte confuze asupra lui, dar nu se găseşte faţă în faţă cu el” (Doctrina substanţei, I). „Concretul bergsonian”, afirmă Camil Petrescu, „e un fals concret, intuiţia esenţei duratei este justă, dar degradată ca structură şi prezenţă”. Însăşi ideea de „durată pură” se situează „cu totul în afară de concret”, întrucât „termenul «pur» însuşi indică o operaţie de abstracţie dialectică, aşa cum e pendulul pur sau linia pură, o construcţie ideatică” (Doctrina substanţei, I). Posibilitatea depăşirii insuficienţelor bergsonismului este oferită, în opinia lui Camil Petrescu, de fenomenologia lui Husserl. Studiind Cercetările logice ale acestuia, Camil Petrescu va reţine următoarele idei: primatul intuitivităţii, metoda obiectivităţii ideale şi categoriale, precum şi evidenţa, ca atribut esenţial al intenţionalităţii. Opunând biologicului conştiinţa, Husserl ajunge, „prin reducţia fenomenologică”, la ideea de „conştiinţă transcendentalizată”. Detaşându-se de apriorismul kantian din care reţine idealismul transcendental în care intenţionalitatea este stilul conştiinţei, Husserl ajunge la concluzia că sensul este un rezultat al conştiinţei, de unde derivă şi ontologia sensului, „lumea
36 <strong>Limba</strong> Română vieţii” (Lebenswelt) ca flux pur al trăirii. Dacă Bergson insista asupra importanţei intuiţiei, deoarece formele unice nu pot fi înregistrate prin posibilitatea raţionalului, fenomenologia husserliană pune accent pe funcţiunea timpului. Originalitatea concepţiei estetice a lui Camil Petrescu derivă din faptul că el n-a acceptat niciodată integral subiectul idealist husserlian şi nici iraţionalismul bergsonian, ci a încercat să le adapteze la convingerile sale „substanţialiste”. Concepând „concretul” ca o „substanţă în istorie”, considerând lumea ca „un concret de esenţe”, scriitorul ajunge la concluzia că „substanţialismul” substituie „durata pură” bergsoniană prin „durata substanţială, structurată şi orientată”, şi propune ca „metodă” o intuiţie mai eficace decât cea fenomenologică: intuiţia substanţială, care este „unica modalitate de cunoaştere reală” (Doctrina substanţei, II). „În mod absolut nu cunoaştem decât propriul nostru eu”, conchide autorul Doctrinei substanţei. NOTE 1 Vladimir Streinu, Pagini de critică literară, vol. I, Bucureşti, E.P.L., 1968, p. 214. 2 Cf. Camil Petrescu, Teze şi antiteze, Bucureşti, Editura Minerva, 1971. 3 „De aici, precizează Anton Adămuţ, rezultă că punctul arhimedic al bergsonismului este durata, iar corolarul imediat, intuiţia şi intuiţia duratei. De aceea putem formula filozofia lui Bergson în termenii: a gândi intuitiv înseamnă a gândi în durată” (Camil Petrescu şi Bergson, în Convorbiri literare, nr. 11, 2001, p. 44).
Page 2 and 3: LIMBA ROMÂNĂ REVISTĂ de ştiinţ
Page 4 and 5: Sumar Sumar ARGUMENT Anghel DUMBR
Page 6 and 7: Argument Anghel DUMBRĂVEANU Unde
Page 8 and 9: Coşeriana „Trebuie să cunoaşte
Page 10 and 11: Coşeriana un grup de nesăbuiţi c
Page 12 and 13: Coşeriana matica generală. În re
Page 14 and 15: Coşeriana va. El mi-a devenit prie
Page 16 and 17: Coşeriana o prăbuşire şi nici d
Page 18 and 19: Coşeriana anumite tradiţii, exist
Page 20 and 21: Coşeriana mului tip de atitudine.
Page 22 and 23: Coşeriana acestei lingvistici. Buc
Page 24 and 25: Puncte de reper Acte moldoveneşti
Page 26 and 27: Puncte de reper continuare situaţi
Page 28 and 29: Puncte de reper 27 2 Teodor Codresc
Page 30 and 31: Critică, eseu literatura emiţăto
Page 32 and 33: Critică, eseu Din 1949 până în
Page 34 and 35: Critică, eseu 33 discrepanţa dint
Page 38 and 39: (Con)text şi comunicare Irina DERC
Page 40 and 41: (Con)text şi comunicare tenţele p
Page 42 and 43: (Con)text şi comunicare (O ţară
Page 44 and 45: (Con)text şi comunicare afirmaţia
Page 46 and 47: (Con)text şi comunicare de «cadru
Page 48 and 49: (Con)text şi comunicare adaugă c
Page 50 and 51: Gramatică 49 şi õúíñàðè
Page 52 and 53: Gramatică 51 fonetic în / îm ce
Page 54 and 55: Gramatică 53 ne oferă unele infor
Page 56 and 57: Gramatică 55 Varianta a doua îns
Page 58 and 59: Gramatică 57 ucrainizaţi. O atare
Page 60 and 61: Gramatică 59 18 Textual: „...und
Page 62 and 63: Gramatică 61 censămintele popula
Page 64 and 65: Gramatică 63 asemănător. De rema
Page 66 and 67: Gramatică 65 tem şi pe cea de sub
Page 68 and 69: Toponimie şi istorie 67 Anatol ERE
Page 70 and 71: Toponimie şi istorie 69 1960-1970,
Page 72 and 73: Toponimie şi istorie 71 se termin
Page 74 and 75: Toponimie şi istorie 73 Lacul Săr
Page 76 and 77: Toponimie şi istorie 75 Nistru au
Page 78 and 79: Toponimie şi istorie 77 Badicul Ru
Page 80 and 81: Toponimie şi istorie 79 transport,
Page 82 and 83: Toponimie şi istorie 81 moşiile f
Page 84 and 85: Muzicologie Anastasia BURUIAN Liric
Page 86 and 87:
Muzicologie 85 creator, a pus pietr
Page 88 and 89:
Muzicologie au prezentat interes,
Page 90 and 91:
Poesis 89 MUZEU La muzeu trecutul i
Page 92 and 93:
Poesis 91 JOCUL PATRIEI În fiecare
Page 94 and 95:
In memoriam 93 Ca atare Uniunea Sov
Page 96 and 97:
In memoriam ţia primelor pe parcur
Page 98 and 99:
In memoriam 13. În cazul vectorulu
Page 100 and 101:
In memoriam pentru „prietenia”
Page 102 and 103:
Eveniment Tamara Pereteatcu LUMINA
Page 104 and 105:
Eveniment întâlniri s-a înscris
Page 106 and 107:
Eveniment Claudia PARTOLE salonul d
Page 108 and 109:
Eveniment nante prin mesajul istori
Page 110 and 111:
Recenzii care vi-l prezentăm! Isto
Page 112 and 113:
Recenzii ci pentru bucuria intimă
show all

Untitled - Limba Romana

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?