Untitled - Limba Romana

More documents

Recommendations

Info

Eveniment nante prin mesajul istoric aşternut în file cu mult talent. Scriitoarea Lucia Nenati-Olaru, venită de la Botoşani, a prezentat într-o manieră inspirată lucrarea lui Edgar Papu Eminescu într-o nouă viziune (manuscris inedit). Un Salon de carte înseamnă Cărţi şi Autori, Editori şi Cititori. Rămân în memorie, cum e şi firesc, apariţiile editoriale inedite sau cele care impresionează prin mesajul sugerat ori prin aspectul grafic şi felul în care au fost prezentate. În acest context, aş vrea să menţionez câteva lucrări lansate, pe care oricine şi le-ar fi dorit în biblioteca personală. E vorba de cartea lui Florin Ţurcanu Mircea Eliade prizonierul istoriei, traducere din franceză; de cea a lui Eugen Simion, Mircea Eliade. Nodurile şi semnele prozei; de volumul lui Radu Bruja Regele Carol al II-lea şi partidul unic: Frontul Renaşterii Naţionale; precum şi de cărţile din colecţia Cărţi de căpătâi... Un deosebit interes a prezentat şi simpozionul cu genericul „Glasul Bucovinei”, în cadrul căruia comunicarea prof. dr. Alexandrina Cernov, Condeiul liric al celor mai tineri poeţi din Bucovina, şi a prof. dr. Catinca Agachi (Iaşi), Literatura română în ţările din vecinătate, s-au bucurat de aprecierea tuturor participanţilor. Saloanele de carte presupun întâlniri şi dialoguri de neuitat... Am 107 reîntâlnit aici oameni, pe care-i respect mult pentru ceea ce fac. L-am revăzut pe dl George Galan, preşedintele Societăţii pentru literatura şi cultura română în Bucovina, Filiala Bucureşti. Am avut ocazia să fac cunoştinţă cu alţi oameni, tot atât de frumoşi la suflet. Altfel spus, am redescoperit o lume care îşi consacră timpul Cărţii, semănând prin Cuvânt dragostea pentru frumos. M-a impresionat în acest sens doamna prof. dr. Rodica Ursu, reprezentanta Fundaţiei Syllabus Chişinău – Bucureşti. Am prezentat în cadrul Salonului şi câteva dintre cărţile mele: Reculegere (pentru vârstnici), Dumnezeu vine la mare şi O plută aşteaptă (pentru copii), vorbind publicului şi despre alţi colegi de condei din Basarabia. Salonul şi-a desfăşurat lucrările în incinta şcolii medii nr. 29 din Cernăuţi, dar şi în alte instituţii de învăţământ din oraş. Neam deplasat şi în câteva sate din vecinătate (Molniţa, Bănceni). Nu voi uita niciodată întâlnirea cu elevii de la Colegiul Pedagogic al Universităţii Naţionale Iu. Fedcovici, cu cei de la Şcoala medie din Molniţa şi cu copiii de la orfelinatul Mănăstirii Familia Jar. Mai păstrez în suflet o nostalgie pentru frumoasa Bucovină şi pentru înstrăinatul oraş Cernăuţi. Şi mă consolez cu ideea miracolului pe care-l face Cuvântul prin Carte...
108 Carletta Elena BREBU MEANDRELE JURNALULUI Teoretic vorbind, jurnalul este cel mai dificil de încadrat... Numit generic „literatură de tranzit”, identificat după conţinut sau tip de limbaj / adresare, jurnalul a fost clasificat în diverse maniere, mai mult sau mai puţin amendabile... Oricum am privi însă, el reprezintă, mai mult decât oricare altă scriere, amprenta unei individualităţi, decelarea unor trăiri, evanescenţa unor clipe, mărturiile unor timpuri istorice etc. Am parcurs – recunosc, printr-o lectură febrilă – impresionantul jurnal al lui Leo Butnaru, carte intitulată simbolic Perimetrul cuştii (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2005), care, după cum afirmă şi Vitalie Ciobanu, „este un jurnal (1972-1978) din spaţiul discreţionar, în care cărţile ard înainte de a fi scrise, iar cuvintele tac, ca într-un coşmar, înainte de a fi rostite. Fost student «pe timpul rinocerilor», poetul Leo Butnaru îşi satisface stagiul militar ca ofiţer în Armata Roşie. Într-un mediu ostil, suspicios, hipersensibilitatea poetului se refugiază în lecturi – glosând <strong>Limba</strong> Română pe marginea clasicilor şi a contemporanilor săi, adună citate cu valoare aforistică şi subversivă, îşi strigă revolta –, supravieţuieşte livresc dar şi omenesc.” Natură prolifică, de o robusteţe intelectuală demnă de invidiat, respingând produsele literare gregare sau pe cele aservite, Leo Butnaru a scris liber şi demn, iar cele peste patruzeci de volume de poezie, proză, eseuri, interviuri şi traduceri vin ca mărturie faţă de cele ce am afirmat; mai mult chiar, cărţile sale au avut impact în multe alte literaturi, fiind traduse în albaneză, armeană, engleză, bulgară, franceză, georgiană, germană, letonă, rusă, sârbă, slovacă, suedeză, ungară etc. Perimetrul cuştii – jurnal şi memorii, după cum recomandă însuşi autorul cartea, cuprinde „mărturiile” a şase ani grei (Partea I – 1972-1974; p. 17-158 şi Partea a II-a – 1974-1978, cu subtitlul Revenind pe malul drept; p. 159-282). O luciditate cvasi-camilpetresciană, a la Ştefan Gheorghidiu, răzbate neaoş printre rânduri, respingând ab initio ideea de lectură facilă, atrăgătoare prin picanterii ieftine (cu care, din păcate, se umplu multe librării în ultima vreme...). Nici măcar opinia unui Mircea Eliade (conform căruia jurnalul e un prost psiholog) nu poate fi aplicată volumului pe
Page 2 and 3:
LIMBA ROMÂNĂ REVISTĂ de ştiinţ
Page 4 and 5:
Sumar Sumar ARGUMENT Anghel DUMBR
Page 6 and 7:
Argument Anghel DUMBRĂVEANU Unde
Page 8 and 9:
Coşeriana „Trebuie să cunoaşte
Page 10 and 11:
Coşeriana un grup de nesăbuiţi c
Page 12 and 13:
Coşeriana matica generală. În re
Page 14 and 15:
Coşeriana va. El mi-a devenit prie
Page 16 and 17:
Coşeriana o prăbuşire şi nici d
Page 18 and 19:
Coşeriana anumite tradiţii, exist
Page 20 and 21:
Coşeriana mului tip de atitudine.
Page 22 and 23:
Coşeriana acestei lingvistici. Buc
Page 24 and 25:
Puncte de reper Acte moldoveneşti
Page 26 and 27:
Puncte de reper continuare situaţi
Page 28 and 29:
Puncte de reper 27 2 Teodor Codresc
Page 30 and 31:
Critică, eseu literatura emiţăto
Page 32 and 33:
Critică, eseu Din 1949 până în
Page 34 and 35:
Critică, eseu 33 discrepanţa dint
Page 36 and 37:
Critică, eseu este durata. Dacă
Page 38 and 39:
(Con)text şi comunicare Irina DERC
Page 40 and 41:
(Con)text şi comunicare tenţele p
Page 42 and 43:
(Con)text şi comunicare (O ţară
Page 44 and 45:
(Con)text şi comunicare afirmaţia
Page 46 and 47:
(Con)text şi comunicare de «cadru
Page 48 and 49:
(Con)text şi comunicare adaugă c
Page 50 and 51:
Gramatică 49 şi õúíñàðè
Page 52 and 53:
Gramatică 51 fonetic în / îm ce
Page 54 and 55:
Gramatică 53 ne oferă unele infor
Page 56 and 57:
Gramatică 55 Varianta a doua îns
Page 58 and 59: Gramatică 57 ucrainizaţi. O atare
Page 60 and 61: Gramatică 59 18 Textual: „...und
Page 62 and 63: Gramatică 61 censămintele popula
Page 64 and 65: Gramatică 63 asemănător. De rema
Page 66 and 67: Gramatică 65 tem şi pe cea de sub
Page 68 and 69: Toponimie şi istorie 67 Anatol ERE
Page 70 and 71: Toponimie şi istorie 69 1960-1970,
Page 72 and 73: Toponimie şi istorie 71 se termin
Page 74 and 75: Toponimie şi istorie 73 Lacul Săr
Page 76 and 77: Toponimie şi istorie 75 Nistru au
Page 78 and 79: Toponimie şi istorie 77 Badicul Ru
Page 80 and 81: Toponimie şi istorie 79 transport,
Page 82 and 83: Toponimie şi istorie 81 moşiile f
Page 84 and 85: Muzicologie Anastasia BURUIAN Liric
Page 86 and 87: Muzicologie 85 creator, a pus pietr
Page 88 and 89: Muzicologie au prezentat interes,
Page 90 and 91: Poesis 89 MUZEU La muzeu trecutul i
Page 92 and 93: Poesis 91 JOCUL PATRIEI În fiecare
Page 94 and 95: In memoriam 93 Ca atare Uniunea Sov
Page 96 and 97: In memoriam ţia primelor pe parcur
Page 98 and 99: In memoriam 13. În cazul vectorulu
Page 100 and 101: In memoriam pentru „prietenia”
Page 102 and 103: Eveniment Tamara Pereteatcu LUMINA
Page 104 and 105: Eveniment întâlniri s-a înscris
Page 106 and 107: Eveniment Claudia PARTOLE salonul d
Page 110 and 111: Recenzii care vi-l prezentăm! Isto
Page 112 and 113: Recenzii ci pentru bucuria intimă
show all

Untitled - Limba Romana

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?