Untitled - Limba Romana

(Con)text şi comunicare
(O ţară de „suspecţi”, Cotidianul,
08.08.2006); în viziunea lui, unii
politicieni „fac parte dintr-o categorie
pe care Eminescu o numea
foarte sugestiv «moneda calpă»”
(Octavian Paler, Tragedie de circ,
Cotidianul, 04.06.2004).
O. Paler evidenţiază frecvent
în textele sale metapolitice
caracterul teatral, de spectacol
al fenomenelor, al evenimentelor
de pe scena politică autohtonă,
de aici şi legitimitatea raportării
acestora la evenimente ce aparţin
ficţiunii dramatice. În momentul
în care vede politica şi politicienii
ca spectacol şi respectiv – actori,
politicienii autohtoni sunt acuzaţi
că fac simplă „figuraţie”. Cu alte
cuvinte, el analizează cu maximă
luciditate viaţa politică, folosind
repere literare. „Spectacolul de
pe scena democraţiei româneşti a
derapat dincolo de ridicol. Dincolo
de Caragiale. A devenit grotesc,
sinistru”, concluzionează O. Paler
în interviul realizat de Iolanda
Malamen (Ziua, 14.03.2006). El
reiterează motivul spectacolului,
interpretând fenomenul politic
într-un limbaj specific cronicilor
de teatru: „Pe «scenă» se joacă
un «vodevil prost», cu «figuranţi»
care «îşi dau aere de făcători de
istorie»” (Fără rest, Cotidianul,
22.11.2005). Fără a-şi expune
simpatiile politice, deconspiră
simulacrul revoluţiei, al democraţiei,
discreditând imaginea
partidelor politice, făcând aluzie
41
la promiscuitatea originii acestora,
amendând şi tentativa de a-şi
„confecţiona un trecut fals, social-democrat”
a unui partid, catalogat
ca „bastard politic”, „născut
dintr-o revoluţie furată şi un tată
necunoscut” (Istoria unui simulacru,
Cotidianul, 21.01.2005).
În spiritul dialogului intertextual,
Octavian Paler reia formule care
au pus sub semnul unor limite
(condiţionări în timp şi spaţiu)
evoluţia istorică a României: „bietul
om este supt vremi” (Cotidianul,
04.04.2006) – citat din textul
cronicarului care funcţionează şi
ca argument pentru anumite atitudini.
Autorul stabileşte analogii
între orientările politice actuale
(determinate de contextul geopolitic
actual) şi corespondentele
acestora din contexte geopolitice
diferite, pe care le localizează
analizând în diacronie fenomenele
din spaţiul autohton: „...e
din ce în ce mai evident că zelul
cu care e invocată «axa Bucureşti
– Londra – Washington»
ne singularizează în Estul Europei,
amintind foarte neplăcut de
relaţiile, avute cândva, cu Sublima
Poartă” (Cu melancolie despre
coloana vertebrală, Cotidianul,
16.05.2006). O. Paler vede
evenimentele reale prin prisma
literaturii, proiectând simboluri
şi roluri greu de asimilat şi de
acceptat de către clasa politică
românească, dar care facilitează