Untitled - Limba Romana

More documents

Recommendations

Info

Muzicologie 85 creator, a pus pietrele de temelie la acest edificiu important care este cultura muzicală vocală românească. „Dima se situează în categoria romanticii timpurii al căror crez este libera descătuşare a simţirii umane, sinceritatea exprimării şi căutarea de sine în izvoarele de inspiraţie artistică naţională. Studiile sale la Leipzig l-au familiarizat cu realismul şi sinceritatea lui Schubert, cu melodia clară, lipsită de artificii şi cu ştiinţa formelor lui Mendelssohn, cu farmecul intim al cântecelor şi liedurilor de Brahms, cu dramatismul baladelor lui Loewe, cu izbucnirile când pasionale, când melancolice ale liricii lui Schumann, dar şi construcţiile polifonice ale lui Bach, Haendel, Haydn. Şi-a însuşit de la ei scrisul polifonic, simţul proporţiilor, transparenţa ţesăturii muzicale, îndrăzneala modulaţiilor, posibilităţile tehnice vocale şi pianistice şi le-a adaptat specificităţii limbajului naţional” 2 . Poetica invenţiei, a spontaneităţii, prioritatea fanteziei, personalizarea stilului, pitorescul, lirismul, mijloacele patetice de exprimare, exclamaţiile, repetiţiile, retorismul caracterizează întreaga creaţie a compozitorului Gheorghe Dima şi constituie stilul lui romantic. Tematica abordată în liedurile sale aparţine, de asemenea, unui univers profund romantic. Paul Cornea, în lucrarea sa Originile romantismului românesc, menţionează câteva aspecte ale stilemelor romantice în literatură, stileme pe care le regăsim şi în tematica liedurilor lui Gheorghe Dima 3 . Dispariţia distanţei dintre subiect şi obiect, aspiraţia spre absolut definesc liedurile pe versuri de Mihai Eminescu. Cântecele lui Gheorghe Dima se situează, atât cronologic, cât şi stilistic, sub semnul liedului romantic german. Acest fapt implică raportarea la stilistica interpretativă respectivă, cu atât mai mult cu cât şi în cazul cântecelor compozitorului român se poate vorbi despre adevărate poeme muzicale, expresie autentică a sufletului românesc. Cântecele pe versuri de Mihai Eminescu sunt considerate de specialişti primele lucrări ce consacră genul vocal în literatura muzicală românească şi cele mai frecvente în repertoriul vocal, aşa cum arată şi Ana Voileanu Nicoară în monografia sa 4 : „Compozitorul nu se serveşte de formule melodice şi ritmice împrumutate direct din folclor. Gheorghe Dima, asemenea lui Mihai Eminescu şi Ştefan Luchian, ştie să sugereze atmosfera artisticului românesc
86 <strong>Limba</strong> Română prin contopirea tuturor elementelor de expresie populară într-o sinteză de mare artă originală”. Gheorghe Dima compune – între 1886 şi 1887 – cele mai reprezentative lieduri ale sale, adevărate capodopere ale genului. Este vorba despre liedurile pe versuri de Mihai Eminescu: Dorinţa, De ce nu-mi vii, Peste vârfuri, Şi dacă ramuri bat în geam, Somnoroase păsărele 5 . Muzicologul Octavian Lazăr Cosma surprinde exact particularităţile stilistice ale acestor lucrări de referinţă: „Cântecele lui fac parte din categoria celor mai frumoase exemplare de lied din literatura muzicală românească, proiectând un univers poetic romantic în care trăirile sunt puternice, surprinse în ipostaze nuanţate, uneori contrastante, în sonorităţi limpezi, pregnante, care domină fraze cantabile ce se desfăşoară dezinvolt” 6 . Liedurile compozitorului Gheorghe Dima pe versuri de Mihai Eminescu ilustrează, cu cea mai mare relevanţă, caracteristicile întregii sale creaţii muzicale: melodica echilibrată, aflată într-o perfectă armonie cu scriitura vocală şi cu sensul poetic; preferinţa pentru spiritul romantic; abundenţa indicaţiilor de tempo şi de dinamică; sensibilitatea la semantica fiecărui cuvânt şi potenţarea semnificaţiilor acestuia prin imagini muzicale deosebit de sugestive. Toate aceste stileme sunt integrate măiestrit în creaţia de lied a compozitorului Gheorghe Dima, definind, în mod strălucit, liedul românesc de esenţă romantică. Liedurile compozitorului Gheorghe Dima pe versuri de Mihai Eminescu – compuse între 1886 şi 1887 – ilustrează, cu cea mai mare relevanţă, valoarea întregii sale creaţii muzicale. NOTE 1 Pe afişele unora dintre operele reprezentate în Klagenfurt, Zürich şi Viena figurează numele basului Gh. Dima în rolurile Marcel din Hughenoţii respectiv Bertram din Robert Diavolul. 2 Voileanu Nicoară, Ana, Gh. Dima – Viaţa şi opera, Bucureşti, 1957, pag. 132-133. 3 Cornea, Paul, Originile romantismului românesc, Editura Minerva, Bucureşti, 1972, pag. 15. Aceste atribute pot reprezenta un posibil punct de plecare în clasificarea estetic-stilistică a liedurilor compozitorului ardelean. 4 Voileanu Nicoară, Ana, Gh. Dima – Viaţa şi opera, Bucureşti, 1957, pag. 133. 5 Este foarte interesant de urmărit cum – în cronologia devenirii genului de lied în creaţia muzicală românească modernă şi contemporană – poeziile care au servit ca pretext literar liedurilor semnate de Gh. Dima
Page 2 and 3:
LIMBA ROMÂNĂ REVISTĂ de ştiinţ
Page 4 and 5:
Sumar Sumar ARGUMENT Anghel DUMBR
Page 6 and 7:
Argument Anghel DUMBRĂVEANU Unde
Page 8 and 9:
Coşeriana „Trebuie să cunoaşte
Page 10 and 11:
Coşeriana un grup de nesăbuiţi c
Page 12 and 13:
Coşeriana matica generală. În re
Page 14 and 15:
Coşeriana va. El mi-a devenit prie
Page 16 and 17:
Coşeriana o prăbuşire şi nici d
Page 18 and 19:
Coşeriana anumite tradiţii, exist
Page 20 and 21:
Coşeriana mului tip de atitudine.
Page 22 and 23:
Coşeriana acestei lingvistici. Buc
Page 24 and 25:
Puncte de reper Acte moldoveneşti
Page 26 and 27:
Puncte de reper continuare situaţi
Page 28 and 29:
Puncte de reper 27 2 Teodor Codresc
Page 30 and 31:
Critică, eseu literatura emiţăto
Page 32 and 33:
Critică, eseu Din 1949 până în
Page 34 and 35:
Critică, eseu 33 discrepanţa dint
Page 36 and 37: Critică, eseu este durata. Dacă
Page 38 and 39: (Con)text şi comunicare Irina DERC
Page 40 and 41: (Con)text şi comunicare tenţele p
Page 42 and 43: (Con)text şi comunicare (O ţară
Page 44 and 45: (Con)text şi comunicare afirmaţia
Page 46 and 47: (Con)text şi comunicare de «cadru
Page 48 and 49: (Con)text şi comunicare adaugă c
Page 50 and 51: Gramatică 49 şi õúíñàðè
Page 52 and 53: Gramatică 51 fonetic în / îm ce
Page 54 and 55: Gramatică 53 ne oferă unele infor
Page 56 and 57: Gramatică 55 Varianta a doua îns
Page 58 and 59: Gramatică 57 ucrainizaţi. O atare
Page 60 and 61: Gramatică 59 18 Textual: „...und
Page 62 and 63: Gramatică 61 censămintele popula
Page 64 and 65: Gramatică 63 asemănător. De rema
Page 66 and 67: Gramatică 65 tem şi pe cea de sub
Page 68 and 69: Toponimie şi istorie 67 Anatol ERE
Page 70 and 71: Toponimie şi istorie 69 1960-1970,
Page 72 and 73: Toponimie şi istorie 71 se termin
Page 74 and 75: Toponimie şi istorie 73 Lacul Săr
Page 76 and 77: Toponimie şi istorie 75 Nistru au
Page 78 and 79: Toponimie şi istorie 77 Badicul Ru
Page 80 and 81: Toponimie şi istorie 79 transport,
Page 82 and 83: Toponimie şi istorie 81 moşiile f
Page 84 and 85: Muzicologie Anastasia BURUIAN Liric
Page 88 and 89: Muzicologie au prezentat interes,
Page 90 and 91: Poesis 89 MUZEU La muzeu trecutul i
Page 92 and 93: Poesis 91 JOCUL PATRIEI În fiecare
Page 94 and 95: In memoriam 93 Ca atare Uniunea Sov
Page 96 and 97: In memoriam ţia primelor pe parcur
Page 98 and 99: In memoriam 13. În cazul vectorulu
Page 100 and 101: In memoriam pentru „prietenia”
Page 102 and 103: Eveniment Tamara Pereteatcu LUMINA
Page 104 and 105: Eveniment întâlniri s-a înscris
Page 106 and 107: Eveniment Claudia PARTOLE salonul d
Page 108 and 109: Eveniment nante prin mesajul istori
Page 110 and 111: Recenzii care vi-l prezentăm! Isto
Page 112 and 113: Recenzii ci pentru bucuria intimă
show all

Untitled - Limba Romana

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?