Untitled - Limba Romana

More documents

Recommendations

Info

Eveniment Claudia PARTOLE salonul de carte românească de la cernăuţi „Nu regreta nimic, chiar dacă trebuie să parcurgi o cale cu tot felul de cumpene...” – aşa mi-am zis în drum spre Cernăuţi, fiind însoţită de ploaie şi de un vânt pătrunzător. Până şi vama cu toţi vameşii ei părea să completeze ideea unui scenariu subtil şi biciuitor... Astfel, alunecând printre lacrimi din cer şi trecând printre vameşi mult prea laici, am ajuns la Cernăuţi, la Salonul de Carte Românească. Aici mă aşteptau organizatorii evenimentului: prof. dr. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, directorul Editurii Alexandru cel Bun şi prof. dr. Ilie Luceac, care, împreună cu scriitorii şi ziariştii Vasile Tărâţeanu, Simion Gociu, Ilie Zegrea, fac totul pentru a menţine în Bucovina, pe cât e posibil, spiritul românesc. Dovadă fiind Salonul Internaţional de Carte Românească, ajuns la ediţia a V-a... M-am simţit în postură de mesager al Uniunii Scriitorilor, dar şi al Moldovei – cea ruptă de la trupul Ţării, asemeni Bucovinei. Venisem cu plinul: adusesem cărţi 105 destinate copiilor din Bucovina. Toate în limba română, cu grafie latină! Literatură oferită în dar, cu generozitate, de către Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”... Într-un moment mi se păru că visez, pentru că aduceam cărţi în oraşul unde cândva, în anii studenţiei, veneam (la magazinul Drujba!), pentru a cumpăra literatură în limba română, pe care noi pe atunci n-o puteam găsi la Chişinău. Şi, iată, lucrurile s-au schimbat incredibil: acum noi avem biblioteci şi librării cu literatură în limba română (cum e şi firesc!), pe când bucovinenii (cu părere de rău!) nu mai au carte în limba maternă... Mi-am dat seama, aspirând atmosfera din jur, dominată de un mediu lingvistic străin, că românilor din acest spaţiu le este mult prea greu, iar din acest motiv au ajuns a fi tot mai puţini şi mai înstrăinaţi. Am trăit, într-adevăr, multe clipe de întristare, aflându-mă doar câteva zile la Cernăuţi – oraşul care ne leagă atât de mult de Eminescu! Dar trebuie să mărturisesc că au existat şi multe momente (în cadrul manifestărilor de la Salon), care mi-au inspirat totuşi speranţă... La deschiderea Salonului a participat cu un cuvânt de binecuvântare arhimandritul Melchisedec Velnic, părintele stareţ al Mănăstirii Putna, sosit şi cu ocazia sfinţirii noului sediu al Consulatului General al României la Cernăuţi. Părintele stareţ a prezentat cu multă bunăvoinţă ultimele apariţii editoriale
106 <strong>Limba</strong> Română ale Centrului de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare” de la Sfânta Mănăstire Putna. E vorba de lucrarea Maria Asanina Paleologhina – o prinţesă bizantină pe tronul Moldovei (autori: Maria Magdalena Szekely şi Ştefan S. Gorovei), care conţine materiale documentare privind biografia prinţesei Maria de Mangop, a doua soţie a lui Ştefan cel Mare, şi Analele Putnei, revistă în care sunt tipărite materiale ce cuprind cercetări ale Centrului „Ştefan cel Mare” şi care îşi propune „...valorificarea marelui tezaur artistic şi documentar al mănăstirii, prin publicarea pieselor din depozit, precum şi a documentelor inedite, păstrate fie în arhiva proprie, fie în alte arhive, publice sau private...”. Cele câteva zile ale Salonului au trecut mult prea repede datorită atmosferei agreabile şi anturajului benefic pentru reprezentanţii culturii române. Într-un registru inspirat au avut loc un şir de lansări de carte românească. Prezentarea de către dr. Alexandrina Cernov a cărţii Un sat bucovinean de pe Valea Siretului: Pătrăuţii de Jos. Mărturisiri spirituale – autor Valeriu Zmoşu – îmi stăruie în memorie. Este o carte despre soarta şi moştenirea bucovinenilor scrisă de un învăţător responsabil în menirea lui de a aduna într-o Carte a Neamului destinul dramatic al unui sat bucovinean... O altă carte, prezentată întro manieră deosebit de interesantă, a fost volumul de poezie semnat de Romeo Săndulescu, fost consilier cultural al Ambasadei României în Republica Moldova, actualmente Consul general al României la Cernăuţi. Volumul se intitulează Aproape sau cât mai departe (Editura Muşatinii, Suceava, 2006) şi e scris „într-o tradiţie poetică bucovineană” – după cum afirmă şi prefaţatorul volumului, Ion Drăguşanul, care descrie în mod concludent lumea văzută şi reprezentată în imagini metaforice de către poet. „Cernăuţii capătă în fiinţa lirică a lui Romeo Săndulescu viguroase contururi de catedrală a neamului: Bătrânul Teatru este ultimul străjer al cetăţii / Şi-a rămas, aşa cum l-au zidit meşterii vienezi / Un reper al cotidianului şi poate al eternităţii / Înfruntând veacul de ploi, de zăpezi...” (poezia Bătrânul Teatru). Salonul de Carte a fost dominat de o atmosferă agreabilă, specifică unor asemenea manifestări: s-a trecut uşor, pe neobservate, de la o carte de proză la una de poezie... După lansarea volumului tânărului poet Vitalie Zâgrea, Umbra timpului pierdut (Editura Ars Longa, Iaşi, 2006), care a luat premiul pentru debut la Salonul Internaţional de Carte Românească de la Iaşi, s-a ajuns din nou la proză. La acest capitol a fost apreciat autorul ieşean Ion Muscalu, care şi-a prezentat volumele de proză: Taina stejarului şi Acvila neagră (Editura Danaster) – ambele impresio
Page 2 and 3:
LIMBA ROMÂNĂ REVISTĂ de ştiinţ
Page 4 and 5:
Sumar Sumar ARGUMENT Anghel DUMBR
Page 6 and 7:
Argument Anghel DUMBRĂVEANU Unde
Page 8 and 9:
Coşeriana „Trebuie să cunoaşte
Page 10 and 11:
Coşeriana un grup de nesăbuiţi c
Page 12 and 13:
Coşeriana matica generală. În re
Page 14 and 15:
Coşeriana va. El mi-a devenit prie
Page 16 and 17:
Coşeriana o prăbuşire şi nici d
Page 18 and 19:
Coşeriana anumite tradiţii, exist
Page 20 and 21:
Coşeriana mului tip de atitudine.
Page 22 and 23:
Coşeriana acestei lingvistici. Buc
Page 24 and 25:
Puncte de reper Acte moldoveneşti
Page 26 and 27:
Puncte de reper continuare situaţi
Page 28 and 29:
Puncte de reper 27 2 Teodor Codresc
Page 30 and 31:
Critică, eseu literatura emiţăto
Page 32 and 33:
Critică, eseu Din 1949 până în
Page 34 and 35:
Critică, eseu 33 discrepanţa dint
Page 36 and 37:
Critică, eseu este durata. Dacă
Page 38 and 39:
(Con)text şi comunicare Irina DERC
Page 40 and 41:
(Con)text şi comunicare tenţele p
Page 42 and 43:
(Con)text şi comunicare (O ţară
Page 44 and 45:
(Con)text şi comunicare afirmaţia
Page 46 and 47:
(Con)text şi comunicare de «cadru
Page 48 and 49:
(Con)text şi comunicare adaugă c
Page 50 and 51:
Gramatică 49 şi õúíñàðè
Page 52 and 53:
Gramatică 51 fonetic în / îm ce
Page 54 and 55:
Gramatică 53 ne oferă unele infor
Page 56 and 57: Gramatică 55 Varianta a doua îns
Page 58 and 59: Gramatică 57 ucrainizaţi. O atare
Page 60 and 61: Gramatică 59 18 Textual: „...und
Page 62 and 63: Gramatică 61 censămintele popula
Page 64 and 65: Gramatică 63 asemănător. De rema
Page 66 and 67: Gramatică 65 tem şi pe cea de sub
Page 68 and 69: Toponimie şi istorie 67 Anatol ERE
Page 70 and 71: Toponimie şi istorie 69 1960-1970,
Page 72 and 73: Toponimie şi istorie 71 se termin
Page 74 and 75: Toponimie şi istorie 73 Lacul Săr
Page 76 and 77: Toponimie şi istorie 75 Nistru au
Page 78 and 79: Toponimie şi istorie 77 Badicul Ru
Page 80 and 81: Toponimie şi istorie 79 transport,
Page 82 and 83: Toponimie şi istorie 81 moşiile f
Page 84 and 85: Muzicologie Anastasia BURUIAN Liric
Page 86 and 87: Muzicologie 85 creator, a pus pietr
Page 88 and 89: Muzicologie au prezentat interes,
Page 90 and 91: Poesis 89 MUZEU La muzeu trecutul i
Page 92 and 93: Poesis 91 JOCUL PATRIEI În fiecare
Page 94 and 95: In memoriam 93 Ca atare Uniunea Sov
Page 96 and 97: In memoriam ţia primelor pe parcur
Page 98 and 99: In memoriam 13. În cazul vectorulu
Page 100 and 101: In memoriam pentru „prietenia”
Page 102 and 103: Eveniment Tamara Pereteatcu LUMINA
Page 104 and 105: Eveniment întâlniri s-a înscris
Page 108 and 109: Eveniment nante prin mesajul istori
Page 110 and 111: Recenzii care vi-l prezentăm! Isto
Page 112 and 113: Recenzii ci pentru bucuria intimă
show all

Untitled - Limba Romana

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?