o_19iuoeet2fcc1r9211vnvecgbua.pdf

G. C ÃLINESCU
114
– S[ te ar[\i la doctor?! s[ri tanti Caterina. S[-l v[d cer-
=ind, =i nu m[ duc la doctor! Doctorii î\i n[scocesc câte n-ai
=i te omoar[ cu zile. P[rin\ii no=tri n-au mai fost la doctori =i
au tr[it pân[ la 80 de ani. Când era Iaca tân[r[, un doctor a
g[sit-o ofticoas[. A râs femeia =i-a zis: „O s[ te îngrop pe
dumneata =i pe copiii copiilor dumitale, a=a ofticoas[ cum
m[ vezi“. +i a=a a fost!
În tot acest timp tanti Mali, fata septuagenar[ a Iachii,
st[tu dreapt[ =i uscat[ pe fotoliu, zâmbind ironic. Scurta
pelerin[ cardinalesc[ îi mirosea a coliv[ =i t[mâie, c[ci fusese
de diminea\[, în calitate de consilier[, la un parastas.
– Eu – zise ea – mul\umesc lui Dumnezeu, pân[ acuma
sunt s[n[toas[!
Confiden\ele medicale urmar[ câtva vreme, tanti Agepsina
explicând totul prin „r[ceal[“, iar tanti Magdalina temându-se
îndeosebi de „dambla“, maladie larg[, în care
intrau le=inul, z[cerea la pat, paralizia =i imbecilitatea senil[.
Dup[ aceea toate în=irar[ ce=tile de cafea în ordine în fa\a
tantei Magdalina, care, cu extaz de Pitie, începu consult[rile
destinului negru de drojdie, întâi în cea=ca Lisandrinei, cea
mai pasionat[ întreb[toare a misterelor, în c[r\i, în plumb
topit, în oglind[, în cenu=[, în palm[, în ghioc sau în cafea.
Magdalina ridic[ cea=ca în dreptul ochilor =i, dup[ o îndelung[
contempla\ie, zise edificat[:
– Î\i d[ foarte bine! Uite, ici e ca un cap de om cu must[\i
mari lâng[ un brad =i o salcie =i deasupra o floare =i o stea.
Ai s[ faci cuno=tin\[ cu un b[rbat care se gânde=te la tine cu
dragoste =i cu temei =i plânge din cauza ta. +i parc[ la urm[
o s[ izbândi\i.
Lisandrina se f[cu =i mai piersic[ decât era, l[sându-=i
ho\e=te =i cu ironie interioar[ pleoapele în jos.
– De unde pân[ unde b[rbat?! Fleacuri!
– Nu mai spune a=a! Soarta! Soarta le face =i le desface.
Cine =tie de unde sare iepurele! Tân[r[ e=ti, frumoas[ e=ti!