o_19iuoeet2fcc1r9211vnvecgbua.pdf

G. C ÃLINESCU
276
linescu vegheaz[ atent fiecare mi=care a lui Ioanide, îl dispenseaz[
totu=i de cumplite r[suciri (devast[rile au loc la suprafa\[),
îl împiedic[ s[ ias[ prea pronun\at din contempla\ia
senin[. De ce se abate scriitorul de la principiile estetice enun-
\ate public? Probabil fiindc[ prin aceste m[suri de prevedere o
vam[ a subcon=tientului p[ze=te îns[=i pacea lui intim[, cl[dit[
exterior pe aceea=i fervoare juvenil[. Ea opre=te spre str[funduri
orice convulsie de panic[ sau de durere. Pudoarea face
imposibil[ orice spovedanie. Ioanide e în fond un alter-ego,
cum ar spune Mateiu Caragiale despre Pantazi: „un alt euînsumi“.
Între autor =i erou s-a încheiat tacit un pact de alian\[.
Printr-un fel de solidaritate ocult[, arhitectul ac\ioneaz[ ca un
complice al scriitorului, precaut s[ nu desconspire secretele
celui care l-a z[mislit. Cuirasa nu poate fi perforat[.
La Gaittany, G. C[linescu recunoa=te emo\ia veritabil[,
comp[timirea onest[, dar precizeaz[: „adev[rul este c[ n-avea
deloc sensul tragicului“. Din pricina unei contagiuni generalizate,
s[ se fi manifestat =i la celelalte personaje, chiar la cele
preferate, aceea=i caren\[? Sau premeditat, nelini=tea e atenuat[
=i naratorul prive=te întâmpl[rile din acel unghi din care ceea
ce ar putea trezi angoasa cap[t[ un aspect derizoriu, neînsemnat.
Folosit ca un feti=, jocul st[vile=te accesul spre regiunile
tabu. Comicul pân[ la formele lui grote=ti invadeaz[ episoadele
=i d[ voie autorului, sub motivarea unit[\ii de relatare, s[ evite
sistematic abordarea tragicului pe un anume plan, s[ reteze
confesiunea, astfel încât la vedere s[ ajung[ numai faptele
intime reconfortante. Mai trebuie s[ st[ruim asupra ideii c[,
întrupare a unui artist de geniu care întâmpin[ evenimentele cu
o filosofie radioas[, Ioanide semnific[ riposta fecundit[\ii spirituale
în fa\a sterilit[\ii =i a imposturii, riposta frumosului în fa\a
dezordinii dizgra\ioase =i dezumanizante? Aici, preocupa\i de
disjunc\ia personalit[\ii, am c[utat doar reparti\ia voit[ a fascicolelor
de lumin[ =i de umbr[ în descrierea vie\ii suflete=ti. [...]
S. DAMIAN, G. C[linescu – romancier, B., Editura Minerva,
1971, pag. 336–350.