o_19iuoeet2fcc1r9211vnvecgbua.pdf

mai sunt curio=i s[ cunoasc[ fizionomia artistului. Acesta =i-a
încheiat misiunea. „Memoriile arhitec\ilor care au în[l\at piramidele
ar fi r[pit ceva din mu\enia enigmatic[ a acestor monumente.
Arti=tii î=i las[ secretul lor prin tradi\ie oral[ =colarilor
=i copiilor.“
Alt[ dat[, criticul G. C[linescu denumea Iliada =i Don Quijote
opere paricide, atât de gigante prin for\a lor intrinsec[, încât îl
ucid, ca biografie real[, pe cel care le-a dat na=tere. Flaubert,
citat de Tudor Vianu într-un interesant articol despre devorarea
artistului de c[tre propria lucrare, spunea: „Cele mai mari
opere ale umanit[\ii sunt acelea care te fac a crede c[ autorii
lor n-au existat niciodat[.“ Elaborate în spirit clasicist, romanele
lui G. C[linescu par deta=ate de destinul individual al creatorului
lor. S[ se fi conformat îns[ întru totul scriitorul preceptelor
teoretice enun\ate?
Oricât de simetrice, de impar\iale, de indiferente s-ar întinde
aleile nara\iunii, cititorul avizat remarc[ umbra uria=[ care se
profileaz[ la orizont. O m[rturisire e cuprins[ implicit, voluntar
sau involuntar, în întreaga epic[ a lui G. C[linescu. Cum este
ea transmis[? Nu e o noutate: în primul rând, prin intermediul
eroilor pe care îi iubea, emisarii s[i, Jim, Felix =i Ioanide. Premeditat
ori nu, scriitorul se dest[inuie, divulg[ preferin\ele
personale, st[ri de spirit care-i apar\in. Func\ia confesiv[ indirect[
a acestor personaje nu stânjene=te aproape niciodat[ realizarea
lor tipologic[ unitar[, coerent[ (excep\ie fac doar unele
episoade din Scrinul negru, unde autorul p[r[se=te impar\ialitatea
relat[rii). Multe ipoteze se pot sprijini tocmai pe similitudini de
comportament =i de viziune între scriitor =i personajele favorite.
Transla\ii, travestiri, nimeni nu-l reprezint[ îns[ integral, =i
indicii fertile sunt amestecate cu altele în=el[toare, astfel încât
iar[=i misterul revine, nu se dezleag[ pân[ la cap[t, =i între
autorul cu însu=iri de n[luc[ =i de aceea cu o înf[\i=are imposibil
de descifrat total =i între puzderia de detectivi amatori,
cititorii, eschivele, jocul de-a v-a\i ascunselea nu se termin[
niciodat[, se integreaz[ =i el în spectacol.
Atitudini =i cuget[ri incluse în romane le g[sim apoi atestate
de articole, opinii r[zle\e, interven\ii ale criticului G. C[linescu.
Putem nota felurite coinciden\e între punctul de vedere al
CARTEA NUNÞII
267