o_19iuoeet2fcc1r9211vnvecgbua.pdf

G. C ÃLINESCU
200
ridicar[ pe rând =i depuser[ ofranda lor, a=a încât masa se
pref[cu în tarab[ de antic[rie plin[ cu icoane, talgere de
aram[, sfe=nice de argint, feligene, linguri\e, pahare de cristal,
=i, fire=te, cu =alul înjum[t[\it al tantei Mali. Dom’ Popescu,
desf[când misteriosul corp contondent, depuse iataganul,
precum =i pistoalele. Silivestru fu cel din urm[ care se ridic[.
Sfios, r[t[cit, puse pe un col\ al mesei o c[rticic[ cu scoar\e
scorojite =i se retrase pe scaunul s[u.
Mme Policrat examina cu lorgnon-ul piesele =i exclama
entuziasmat[ la fiece lucru:
– Oh, oh, dar e minunat! Ce de lucruri vechi! În vreme
ce tanti Magdalina, ie=ind din odaie, începuse inspec\ia casei,
strâmbând din nas din când în când, din obliga\ia pe care
=i-o credea, „ca mam[“, s[ „deschid[ ochii“ lui Jim, tanti
Ghenca f[cu, cu ironie, la cererea dnei Policrat, istoricul
obiectelor.
– Asta – declar[ ea punând mâna pe o pereche de cercei –
este de la sora bunichii noastre, Iaca. A=a se purta pe vremea
aia. Lucruri solide, nu ca acum. Sfe=nicele astea sunt de la
nunta mamii bunichii. În talerele astea mâncau str[bunicii
no=tri. Neamul nostru – observ[ cu mândrie Ghenca – a
fost de oameni avu\i. Unul era Silivestru, zarafu din Udricani!
A venit lumea asta nou[, care umbl[ tot dup[ ce e str[in, =i
b[trânii au sc[p[tat. Hei, hei, la nunta Iachii a venit =i vod[!
Uite, vezi =alul [sta? [sta l-a adus bunicul din Persia!
Ghenca desf[cu demonstrativ =alul, dar r[mase mirat[ de
scurtimea lui.
– Da’ bine, \a\[ Mali – observ[ ea – [sta parc[ era mai
mare!
Tanti Mali l[s[ capul pudic =i zise mieros:
– A c[zut t[ciuni pe el =i s-a ars, Ghenco!
Jim, trecând prin salon, arunc[ un ochi în aparen\[ dezinteresat,
dar care stabilise intuitiv rostul fiec[rei piese în viitorul
lui interior, =i se opri deodat[ la c[rticica lui Silivestru. Fa\a
acestuia se f[cu de tabl[ =i barba i se s[lb[tici. Jim întoarse