o_19iuoeet2fcc1r9211vnvecgbua.pdf

G. C ÃLINESCU
traie minuscule. |ârâituri limpezi =i scurte r[s[reau aci în
sob[, aci în scrin =i chiar în peretele de lâng[ pat. „Gri-grigri-gri“,
se auzea printre scândurile du=umelelor, =i de departe,
din cur\i, alte ferestraie r[spundeau: „gri-gri-gri-gri“.
|ârîiturile erau a=a de numeroase =i sub\iri, încât lui Jim i se
p[ru c[ stelele scâr\âiau astfel tremurând pe firmament.
Câmpurile str[b[tute cu trenul pe înserat îi fulgerau pe
dinainte. Nu-i trecuse înc[ hurduc[tura, =i în prima somnolen\[
sim\i b[tându-i în tâmple zdup[itura ritmic[ a ro\ilor.
Imaginile se amestecau în nebuloasa ochilor. Domni=oara cu
breton purta pelerina m[slinie a tantei Mali, dom’ Popescu,
cu melonul pe cap, dormea în tren, cu capul în bra\ele ei,
Iaca era pus[ în re\ea la bagaje, iar v[carii mânau spre sate
turme de pisici negre. Sfe=nice mari de argint purtau procesiuni
de lumini fumeg[toare de-a lungul unei alei incomensurabile
de abis, =i Jim putu s[ citeasc[, în ultima c[dere
sub aripile negre ale somnului, în scriere de fl[c[ri: „Vei tr[i
vârsta de 150 ani =i vei lua pe fata Lenu\a“.
54